„Strigătul“ ca expresie artistică

Într-o însorită dimineață de noiembrie, la Muzeul de Istorie al Bucovinei, în fața unei alese asistențe, a fost vernisată expoziția de pictură intitulată “Strigăt!” a dnei Andreea Oatu (Carloveschi). Dumitru Brădățan (cunoscutul “scriitor la ziar” și atipicul eseist, cel cu inițiativa expoziției) și Constantin Ungureanu-Box (talentat plastician, dar pătimaș comentator) au deschis evenimentul cu emoționante cuvinte pe marginea lucrărilor, dar vesela polemică iscată apoi între ei avea să pună la încercare tocmai sensibila bijuterie a evenimentului cu pricina… Toți am fost însă de acord – și noi am întărit la fața locului acest lucru – că pictura tinerei artiste și profesoare (cu studii de artă monumentală și bune achiziții culturale în domeniu) stă sub semnul trăirilor profunde și al exprimării sincere și curate a sentimentelor.

 

Un număr restrâns de motive stabile și coerente se impune privitorului: copiii, cântăreții, îngerii creștini, metamorfozele umane, suferința senectuții etc. Din cele câteva portrete și grupuri de personaje transpare, pe rând, o nuanțată atmosferă de meditație, de teamă și strigăt existențial. Se desprind din nota generală doar două tablouri care conțin repere suprarealiste pe linia lui Dali și Jean-Paul Cleren. Nota preponderent expresionistă a lucrărilor ce înfățișează ipostaze umane de răscolire interioară, de țipăt reprimat și evadare psihică amintește de celebrul Edvard Munch. Candoarea, lirismul și liniștea de pe chipurile unor modele trimit însă la reperele postimpresioniste, altele evocă frumusețea spirituală și împăcarea cu sine a unor personaje clasice văzute ca simboluri biblice. Putem detecta, de asemenea, cu real profit pentru viitorul artistei, existența unei aplecări spre formele sculpturale și energice, îmbrăcate în tușe viguroase, conturând cu energie materia picturală și figurile ei. Pe această latură be-nefică a manierei de concepție și rezolvare a chestiunilor de ordin tehnic trebuie reținută, pe lângă calitatea ideilor exprimate, și puterea de sugestie a culorilor tari, expansive și percutante, paleta pictoriței emanând forță de concentrare și stăpânire a meșteșugului. Pe ansamblu, dincolo de orice păreri “co-laterale” și de conjunctură, de interpretare diversă și improvizată a unora sau altora dintre noi, rămâne cert faptul că avem de-a face cu un talent autentic și convingător, deschis evoluției creatoare și perfecționării limbajului plastic.