– Înainte de a vorbi de însemnătatea acestei zile pentru poștașii români, bineînțeles și pentru cei din județul Suceava, vă rog să redați principalele repere ale devenirii ei ca sărbătoare a poștașilor din întreaga lume. Când au pornit poștașii la drum?
– În 1874, la 9 octombrie, 22 de state au semnat, la Berna, actul de constituire a Uniunii Poștale Universale (UPU). Printre ele s-a numărat și România, care a fost reprezentată de directorul general al Poștelor și Telegrafului din acea perioadă, George Lahovary. În prezent, UPU este un organism al Organizației Națiunilor Unite, la care sunt afiliate administrații poștale din 190 de țări. Dar, sub diferite forme, poșta există din cele mai vechi timpuri, însă atunci, în urmă cu 132 de ani, s-a organizat la nivel mondial. Pentru că este obligatoriu ca poșta din toate țările să conlucreze.
Altfel nu s-ar putea face servicii de calitate pentru populație. Ceea ce impune o formă de organizare și reguli precise de funcționare. De aceea, la patru ani au loc con-grese ale UPU, unde se elabo-rează acte normative și se sta-bilesc niște reguli care trebuie respectate de toate adminis-trațiile poștale membre al U-niunii Poștale Universale. Ultimul congres al UPU a avut loc în toamna anului 2004, la București. – Ce a însemnat aceasta pentru România? – A fost un eveniment deo-sebit, o premieră pentru Euro-pa de Est. Totodată, congresul l-a ales pe dl Gabriel Mateescu în funcția de președinte al Uniunii Poștale Universale, iar actele normative adoptate sunt cunoscute în toată lumea ca documentele de la Bucu-rești. Deci numele București va fi cunoscut în toate țările lumii. – Numai să nu fie aso-ciat cu Ungaria, cum s-a mai întâmplat, când niște străini au spus: «București, capitala Ungariei»… – În niciun caz, deoarece poștașii, de oriunde ar fi, nu fac asemenea greșeli. Pentru că ar transmite, ar îndruma greșit trimiterile poștale. – De la congresul din 2004 până acum, ce s-a în-tâmplat, cu ce noutăți a ve-nit Poșta Română în vede-rea îmbunătățirii servirii clienților săi? – Poșta nu a venit cu multe servicii noi, însă a dezvoltat, a extins anumite servicii. Ser-viciul on-line a fost extins la mai multe oficii poștale. La fel și serviciul e-mandat a fost extins, prin informatizarea mai multor subunități poștale. După cum bine știți, noi pre-stăm și servicii financiare, de genul încasării anumitor fac-turi. De circa un an, încasăm facturile Orange, Connex, ROMTELECOM. De aseme-nea, am încheiat convenții cu aproape toate băncile pentru încasarea diverselor rate. Fa-cem și transferuri western union. Dacă anul trecut a-veam, în județul Suceava, în jur de 20 de locații unde efec-tuam acest serviciu, actual-mente o facem în 36 de locații. De la o lună la alta mărim nu-mărul acestor locații, orien-tându-ne, bineînțeles, și după potențialul localităților, din acest punct de vedere. Toate acestea sunt servicii solicitate de populație, lucru reflectat și în veniturile pe care le-am realizat, care sunt substan-țiale. Și, gândindu-ne tot la populație, am avut o discuție cu primarul Sucevei, dl Ion Lungu, în vederea încheierii unei convenții pentru încasa-rea, prin oficiile poștale, a taxelor și impozitelor. Acest lucru se întâmplă de circa patru ani în Timișoara, Arad și alte orașe mari, și merge foarte bine. Urmează să mai avem o discuție, pentru că nu-i așa de simplu. Convenția pre-supune să facem și investiții în tehnică de calcul, ca să ne putem conecta la baza lor de date. Pe de altă parte, mențio-nez că, deși la Suceava nu se face încă aceasta, în 80 la sută din județele țării, factura la ELECTRICA se încasează prin factorii poștali. Unde avem asemenea contracte, poștașul duce factura pentru energie electrică și o încasează pe loc sau ulterior. – Dar nu-i supraîncărcați pe factorii poștali, care vor trebui să treacă pe la toți locuitorii, pentru că toți consumă energie electri-că? – Ne adaptăm, încadrăm mai mulți oameni, nu-i o pro-blemă! Anual, la noi se face o normare a muncii și se di-mensionează numărul de salariați. Important este însă că se vine în sprijinul cetățe-nilor. Pentru că salariatul de la ELECTRICA trece o dată pe la cetățean și, dacă nu-l gă-sește acasă, nu mai vine a doua oară. Poștașul însă trece zilnic și cetățeanul poate plăti ori-când. Noi, Poșta, avem acest avantaj că avem în permanență oameni în localitate. Deci este un serviciu benefic pentru cetățean. În zona noastră nu se face aceasta, deoarece E-on Moldova încă nu a scos la licitație acest serviciu. Totuși, chiar și în raza de activitate a acestei societăți, sunt câteva județe – Iași, Neamț – unde factura se încasează prin intermediul Poștei, fiindcă Electrica Moldova avea contract cu Poșta Română. Noi suntem deschiși să ne oferim oricând serviciile. De fapt, suntem interesați să prestăm cât mai multe servicii, pentru a ne păstra oamenii, eventual pentru a mări numărul de salariați și, totodată, pentru a ne dezvolta. – Dacă tot e vorba de dezvoltare, ce ne puteți spune în acest sens despre Oficiul Județean de Poștă Suceava? – În afară de faptul că am dezvoltat și extins câteva ser-vicii poștale, că au fost informatizate zece oficii poștale, suntem în faza de proiectare pentru modernizarea clădi-rilor poștei din Câmpulung Moldovenesc și Gura Humo-rului, iar până la sfârșitul anului urmează să modernizăm parcul auto. – Oamenii, cum sunt ei plătiți, cum îi stimulați pentru munca grea pe care o fac, și iarna, când crapă pietrele de ger, și vara, când arșița soarelui e cumplită, și primăvara, și toamna, cu ploile lor interminabile? – Din păcate, nivelul salariului la noi a rămas mic. Pentru că Poșta Română se află pe lista unităților monitorizate de FMI (? – n.r.) în ceea ce privește creșterile salariale. Aceasta este o piedică pentru mărirea salariilor. La noi, salariul mediu este cu circa două milioane (lei vechi) sub salariul mediu pe economie. E mic! Un factor poștal are un salariu tarifar de circa 4 milioane. Foarte mulți salariați lucrează din pasiune, le place ceea ce fac. Dar sunt plătiți puțin. Dacă nu ai pasiune pentru munca asta, nu rămâi la Poștă! – Acum, că tot vine ziua lor, există posibilitatea de a-i stimula, de a-i bucura cât de cât pe poștași? – Există o inițiativă a conducerii Poștei Române de a-i stimula pe salariații poștali care au făcut lucruri deosebite în afara atribuțiilor de serviciu, cum ar fi, în cazul nostru, cei de la Arbore, care au acționat în perioada inundațiilor. Eu am avut o inițiativă și am și transmis un documentar către București, pentru premierea salariaților poștali care au o vechime de peste 25 de ani în sistemul poștal. Considerăm că, dacă au rezistat 25 de ani, sunt persoane fidele și fac treabă. Am făcut demersuri și așteptăm aprobarea. Să spe-răm că vom putea relua aceas-tă acțiune. Până acum, în anii anteriori, cu sprijinul sindica-tului, am făcut premieri. – Totuși, cum vor sărbă-tori poștașii suceveni: va cânta fanfara pentru ei, vor cinsti un pahar, vor mânca o fleică sau măcar un mic? – Prin contractul colectiv de muncă, ziua de 9 octombrie este liberă pentru salariații poștali. Dar, pentru că este într-o zi lucrătoare, progra-mul va fi normal, urmând ca ei să-și ia ziua liberă până la sfârșitul acestei luni, prin ro-tație, pentru a nu afecta activi-tatea. Din respect pentru cli-enți, nu închidem oficiile poș-tale în ziua de 9 octombrie! S-ar putea ca la nivelul județu-lui, încă nu știm exact, să avem o întâlnire cu o parte dintre salariați, până la nivelul diri-ginților poștali, și să ciocnim un pahar de șampanie. A-ceastă întâlnire depinde însă de mai mulți factori. Vom ve-dea cum vor reuși să avem timp liber pentru așa ceva! De aceea, aș vrea, prin interme-diul ziarului „Crai nou”, să le mulțumesc colegilor, tuturor salariaților Oficiului Județean de Poștă Suceava pentru mun-ca lor plină de dăruire, să le spun că sunt mândru că fac parte dintr-un asemenea colectiv, că sunt mândru de ei, să le urez multă sănătate, atât lor cât și familiilor lor, spor la muncă și să dea Dumnezeu să fim împreună cât mai multe zile de 9 octombrie, cu re-zultate bune!
Comentarii