România trebuie să intre în Uniunea Europeană cu tot cu bătrâni

Persoanele vârstnice reprezintă aproximativ 20 la sută din populația României. Problemele cu care se confruntă această categorie a populației sunt multiple; de la pensiile mici, la limitarea accesului la medicamentele gratuite și compensate, până la condițiile în care sfârșesc mulți dintre bătrâni, singuri și ne-îngrijiți. Tot vârstnicii sunt categoria cea mai vizată de răufăcători. Asemenea teme au fost abordate la Clubul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Fălticeni, care a găzduit, marți, 7 martie, întâlnirea trimestrială a Consiliului Județean a Persoanelor Vârstnice (CJPV). Au participat reprezentanți ai asociațiilor pensionarilor din județ, Mihaela Grosu și Mary Sebert din partea Societății Doamnelor Bucovinene, primarul Vasile Tofan, reprezentantul Poliției de Proximitate Fălticeni, agent Ioan Mitu, reprezentanți ai Caselor de Ajutor Reciproc a Pensionarilor.

 

Au fost discutate, în acest cadru, în primul rând, probleme legate de situația grea cu care se confruntă pensionarii suceveni. Președintele C.J.P.V., col. (r) Ioan Aciubotăriței, a arătat că „deși s-au înregistrat unele performanțe ale indicatorilor macroeconomici, acestea nu au produs îmbunătățiri semnificative în viața de zi cu zi a pensionarilor, supusă unor privațiuni severe, ca urmare a creșterii prețurilor la alimentele de bază, principalele servicii și utilități, cum ar fi încălzirea locuințelor, electricitatea, apa potabilă”. Cu a-ceastă ocazie s-a arătat că, din cele 199.952 dosare evaluate de Casa Județeană de Pensii Suceava în cadrul procesului de recalculare a pensiilor, 61% nu au înregistrat creșteri de pensii. Din expunerea președintelui Ioan Aciubotăriței am mai aflat că, pentru majoritatea pensionarilor, puterea de cumpărare a scăzut, nivelul mic al pensiilor fiind confirmat de alte elemente, cum ar fi raportul de 36 la sută dintre pensia medie și salariul mediu net, precum și pensia medie de 284 RON, care se situează sub cuantumul de 300 RON stabilit de către Institutul Național de Statistică pentru coșul minim de consum lunar. Din cei 200.000 de pensionari din județ, peste 53 la sută nu realizează nivelul minim lunar al coșului de alimente. Deficiențele semnalate în sectorul de sănătate au afectat în mod deosebit vârstnicii care, după cum se știe, sunt cei mai frecvenți solicitanți ai prestațiilor din unitățile sa-nitare și cei mai numeroși consumatori de medicamen-te. Îngrijorătoare este statis-tica mortalității în rândul per-soanelor vârstnice, care ar pu-tea avea drept cauză dificul-tatea de procurare a medica-mentelor de către pensionari, dar și – s-a apreciat – acce-sibilitatea scăzută a unora dintre aceștia la rețeaua sa-nitară. Un exemplu în acest sens a fost dat de Vasile Pala-ghiu, președintele Comite-tului director al Asociației pensionarilor C.F.R., filiala Suceava, care ne-a spus că o cunoștință de-a sa, internată fiind în spital, nu a „trecut” pe la șeful secției în care era internat, motiv pentru care nu ar fi fost luat în seamă, la scurt timp decedând. Și la acest capitol, dl Aciu-botăriței a venit cu date concrete, arătând că, în anul 2005, de la CARP Fălticeni au de-cedat 600 de membri, iar la nivel de județ, din cei 55.000 de membri, „au plecat” acolo unde nu mai au nicio grijă aproximativ 2000 de pensio-nari. Nemulțumirea pensio-narilor pentru felul în care se acordă rețetele de medica-mente compensate și, apoi, cozile la care aceștia trebuie să piardă ore întregi a fost scoasă în evidență și de Badea Crăciun, președintele filialei sucevene a Asociației Națio-nale a Veteranilor de Război, care a spus că a înaintat mai multe adrese către Ministerul Sănătății în privința apro-vizionării farmaciilor cu toate medicamentele prescrise de medici (gratuite și compensate) și asigurării fondurilor pentru medicamente pe tot parcursul unei luni calenda-ristice pentru a se evita aglo-merația mare din farmacii de la începutul lunii. Unii mem-bri ai C.J.P.V. s-au adresat cu solicitări până la primul-mi-nistru și chiar la președinte, mai ales în probleme legate de indexarea pensiilor și com-pensarea medicamentelor. Conform noii legi a spita-lelor – s-a spus – viitorii pa-cienți vor plăti pentru un „se-jur” de 10 zile ca la un hotel de trei stele, la care se adaugă costurile cu asistente, medic, masă, medicamente care nu se găsesc în spital, care vor costa cât două pensii. „În general pensionarii, în special cei de la țară nu se vor mai duce să se trateze, vor muri acasă, ceea ce se cheamă genocid împotriva acestora, așa cum se întâmplă și cu medica-mentele compensate. Primele 3 zile din lună se stă la coadă și a treia zi nu toți apucă să ia medicamentele prescrise, dar se îmbolnăvesc mai tare”, a menționat dl Vasile Palaghiu. Cu toate problemele de să-nătate pe care pensionarii le au, dincolo de pensiile mici și de lipsurile zilnice, aceștia și-au exprimat disponibili-tatea ca, din puținul lor, să doneze bani pentru finanțarea lucrărilor de la noua con-strucție a spitalului din Făl-ticeni, începută cu 15 ani în urmă. Aprecierea membrilor CJPV față de evenimentele petrecute în urmă cu câteva zile la Galați a fost că „pen-sionarilor le-a ajuns cuțitul la os”, bătrânii ieșind în stradă mânați de disperare și sărăcie, chiar dacă, la nivel de prim-ministru și ministru al muncii, aceste probleme au fost tratate ca un subiect minor. Cei prezenți la discuțiile de la Fălticeni au ajuns la con-cluzia că, cel puțin o dată pe lună, ar trebui să se organi-zeze întâlniri pașnice cu pre-fectul, cu autoritățile, în spe-ranța că poate în acest fel se vor sensibiliza în ceea ce pri-vește situația persoanelor de vârsta a treia. O altă problemă a pensio-narilor este legată de nein-dexarea pensiilor, în timp ce prețurile s-au majorat de trei sau patru ori într-un an, cos-turile întreținerii la bloc ajun-gând mai mari decât venitul celor mai mulți pensionari. Din cauza nemulțumirilor pensionarii au cerut activarea tuturor asociațiilor de pen-sionari de la nivelul Consi-liului Județean al Persoanelor Vârstnice și „prezentarea pro-blemelor celor care ne con-duc, pentru că cei mai mulți dintre pensionari gem, clo-cotesc, și trebuie găsită o mo-dalitate de a trage un semnal”, a spus Ioan Aciubotăriței. Domnia sa a adăugat că pro-tecția socială pentru pen-sionarii fălticeneni este asigurată prin CARP, care acordă ajutoare de diverse feluri, cum ar fi cele de deces, de până la 15 milioane de lei, ajutoare nerambursabile etc. A fost dat exemplul unui pensionar de 72 de ani din sa-tul Corni, comuna Liteni, care a cerut un asemenea ajutor pentru a-și putea cumpăra mâncare, de 3 zile el neavând nimic de pus pe masă, iar pensia de agricultor neajun-gându-i decât pentru o mică parte din medicamentele care îi sunt necesare. A fost sem-nalată și situația grea a per-soanelor vârstnice din cămi-nele de bătrâni, fiind dat ca exemplu cel de la Bogdănești, pe care, recent, CARP Fălti-ceni l-a ajutat cu 35 de milioane de lei vechi. Pensionarii s-au arătat în-grijorați și de creșterea costu-rilor după 1 ianuarie 2007, când, probabil, vom fi mem-bri ai Uniunii Europene. Dorel Nistor, președintele Sindica-tului pensionarilor din județul Suceava, a spus: „Se cunoaște și la nivel național situația pensionarilor din județul nos-tru. În luna ianuarie am avut o întâlnire la Federația Pensio-narilor, aceasta a făcut inter-venții să fie primiți pensio-narii la primul-ministru, un ministru secretar de stat sau consilier, însă nu au avut sorți de izbândă, nimeni nu i-a pri-mit. S-a făcut o scrisoare des-chisă către primul-ministru, iar răspunsul semnat de un secretar de stat a fost acela că atunci când vor fi bani vor fi rezolvate și problemele pen-sionarilor”. Federația Națio-nală a Sindicatelor Pensio-narilor din România, afiliată la Uniunea Sindicatelor Pen-sionarilor din Europa, a trimis o scrisoare Guvernului Ro-mâniei, însă răspunsul a fost același: nu sunt bani. Mihaela Grosu, președinta Asociației Doamnelor Bucovi-nene, și-a exprimat disponi-bilitatea societății civile de a ajuta pensionarii și a spus că pensionarii „ar trebui să de-monstreze celorlalți că există, și nu neapărat să meargă să facă tam-tam, ci să demon-streze că sunt capabili să gân-dească, să dea sfaturi”. Ea a spus că, într-o discuție purtată cu Jonathan Seheele, șeful Delegației Comisiei Europene în România, acesta a arătat că România trebuie să intre în Uniunea Europeană și cu vârstnicii, nu numai cu tinerii și copiii, și, din acest motiv, ar trebui ca guvernanții să le acorde o mai mare impor-tanță. „Nu există alternative pentru persoanele vârstnice, îngrijirea la domiciliu pentru cele rămase singure este în fază incipientă ca formă de organizare, iar pentru acce-sarea unor proiecte cu finan-țare externă destinate persoa-nelor vârstnice este nevoie de sprijinul autorităților locale”, a adăugat Mihaela Grosu. Pensionarii au primit, din partea Asociației Doamnelor Bucovinene, invitația de a participa, în luna mai, la o masă rotundă organizată în parteneriat cu Olanda, ocazie cu care vor fi dezbătute și problemele pensionarilor suceveni. Printre alte probleme dis-cutate la Fălticeni au mai fost vulnerabilitatea pensionarilor care locuiesc singuri, furturile din locuințe și din buzunare, înșelătoriile, aspecte dezbă-tute împreună cu reprezen-tantul Poliției de Proximitate, și problema abonamentelor acordate veteranilor de război pentru transportul în comun. Un mesaj de „încurajare” și o rază de speranță au venit din partea primarului Vasile To-fan, care a spus: „A nega exis-tența unor probleme destul de mari nu numai în ceea ce vă privește pe dumneavoastră, persoanele vârstnice, ci în-treaga societate românească, înseamnă practic a nu recu-noaște realitatea în sine. So-cietatea românească, astăzi, nu poate și nu are resursele necesare pentru a rezolva nu numai problemele persoa-nelor vârstnice, ci, pe ansam-blu, ale întregii societăți. Toa-te sectoarele bugetare, inclu-siv pensionarii, nu pot cu-noaște o îmbunătățire rapidă a vieții de zi cu zi, până când în România nu se va ajunge a se cunoaște o creștere ade-vărată economică”. Domnia sa a promis că va intermedia o întâlnire a reprezentanților pensionarilor cu prefectul Orest Onofrei și că le va acor-da sprijinul atât cât va fi posibil. Cu pensii mici, bolnavi și triști, simțindu-se uneori inu-tili și părăsiți de toată lumea, umiliți de nepăsarea și su-perioritatea cu care sunt tratați, pensionarii suceveni au păstrat deprinderea de a vorbi frumos, de a învinge realitatea tristă a acestor ani, pentru că au dreptul la viață.