Magnet pentru fonduri externe

Încă din anii 1998-1999, Consiliul Județean Suceava a fost preocupat de identificarea unor linii de finanțare pentru rezolvarea problemelor cu ca-re se confruntă județul, în spe-cial în domeniul infrastruc-turii. Extinderea rețelei de gaz metan (pentru că suntem un județ cu puține localități co-nectate la rețeaua de gaz me-tan) și a termoficării, în con-dițiile în care populația va suporta costuri din ce în ce mai mari pentru încălzire, dar și celelalte domenii pentru care a atras sau a ajutat la atragerea de fonduri europene sunt la fel de importante pentru locuitorii județului. Dl CĂTĂLIN NECHIFOR, director în cadrul CJ Suceava, s-a referit mai întâi la cea mai arzătoare cerință a sucevenilor, pe timp de iarnă – reducerea cheltuielilor cu încălzirea. În acest scop, am avut contacte cu regiuni din Danemarca, unde situația este similară și iernile sunt la fel de lungi ca la noi în județ. Am ajuns la concluzia că experiența pe care colaboratorii din Danemarca o au în acest domeniu poate fi utilă și județului Suceava, și ca atare s-a născut acest proiect denumit „Suceava – Utilități și mediu la standarde europene”. Procedurile pe care a trebuit să le urmăm au fost extrem de dificile.

 

Eram, la acel moment, în situația de proiect pilot. Nici o autoritate publică din România nu mai făcuse, până atunci, un de-mers pentru un proiect de asemenea dimensiune – rezolvarea, aproape integrală, a problemei termoficării și gazului metan la nivel de județ. De aceea, a fost o procedură mai complicată. Nici Guvernul nu avea experiență în susținerea financiară prin acordarea de garanții guvernamentale. Au fost pași care s-au făcut unul după altul, toată procedura durând circa doi ani, timp în care conducerea consiliului județean a mers la Guvern de multe ori, a discutat cu miniștrii de resort, au fost discuții și la Suceava, în prezența unor miniștri din Cabinetul Adrian Năstase, pentru prezentarea detailată a acestui proiect. În final, s-a găsit înțelegere și sprijin din partea Guvernului și, în anul 2003 spre 2004, deja aveam garanția guvernamentală acordată. După acest moment, au fost și alte etape la fel de dificile. Au trebuit respectate anumite proceduri legislative privind licitațiile, sens în care s-au elaborat caiete de sarcini pentru fiecare tip de activitate în parte. Este un proiect care se cifrează la 83,6 milioane euro, în prima fază, pentru care s-au obținut garanții guvernamentale și care are ca obiectiv înființarea și extinderea distribuției de gaze naturale în 60 de localități din județ, din care 5 orașe, construindu-se, în acest scop, 380 km de conducte de transport de înaltă și medie presiune, precum și 44 de stații de reglare, măsurare și predare. Vor fi racordate la rețeaua de gaz metan circa 88.000 gospodării, realizându-se astfel, anual, o reducere a consumului de lemn pentru nevoi casnice de 795.000 mc. În condițiile în care lemnul este o resursă greu regenerabilă, eliminarea consumului unui asemenea volum de masă lemnoasă va contribui la păstrarea echilibrului ecologic al zonei. Acest fapt va conduce și la menținerea calității aerului, a fondului cinegetic, precum și a nivelului precipitaților, factori esențiali pentru dezvoltarea turismului. În prezent, partea de gaze naturale începe să prindă contur, conducta de gaz metan va ajunge în cel mai scurt timp la Câmpulung Moldovenesc, urmând ca, spre sfârșitul acestui an, să ajungă și la Vatra Dornei. În această situație, putem spune că acoperim destul de multe localități din cele 60 cuprinse în proiect. Un al doilea obiectiv îl constituie reabilitarea sistemelor de termoficare din 6 orașe ale județului, respectiv Vatra Dornei, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Siret, Suceava și Rădăuți, prin refacerea centralelor și a punctelor termice, reabilitarea sistemului de transport și distribuție a agentului termic, contorizarea la nivel de consumator individual și reducerea, prin acest sistem, a pierderilor existente, de peste 45 la sută. Acum, se execută consecutiv lucrări în majoritatea orașelor, beneficiare ale proiectului, mai puțin în Suceava, unde lucrările vor începe în perioada următoare. Dl director Cătălin Nechifor ne spunea că proiectul Utilități și mediu… este benefic pentru locuitorii județului. Faptul că CJ Suceava a obținut garanția Guvernului pentru acești 83,6 milioane euro, în primă fază, a permis obținerea unui aranjament financiar extrem de favorabil. Acest credit are o perioadă de rambursare de 25 de ani, cu câțiva ani perioadă de grație, ceea ce presupune un efort financiar destul de limitat din partea comunităților locale asociate în proiect. Banii vor fi rambursați în 25 de ani, iar costul total al proiectului nu va fi simțit foarte tare de comunitățile beneficiare. Pentru că, din start, am avut în vedere reducerea pierderilor prin rețelele de transport, care în prezent sunt de 45-50 la sută din agentul termic furnizat. Aceste pierderi sunt suportate acum din banii cetățenilor. Prin realizarea acestui proiect, pierderea va fi de numai 2-3 la sută, ceea ce este foarte avantajos. Proiectul cuprindea și o componentă ecologică, respectiv realizarea unei rețele de centrale eoliene, în Masivul Călimani, pentru care s-au făcut studii ce arată că zona respectivă se pretează amplasării de centrale eoliene. Mai este viabilă aceasta? Deocamdată suntem obligați să ținem această componentă în stand-by, pentru că una din condițiile care s-a negociat la obținerea garanției guvernamentale a fost ca proiectul de termoficare și de rețea de gaz să prindă contur, să ia amploare și apoi să vedem dacă putem să mergem mai departe, cu componenta ecologică. Având însă în vedere integrarea României în Uniunea Europeană, când va fi din ce în ce mai presantă politica de mediu, prin identificare de „surse verzi” energetice, care nu poluează și pot produce energie electrică la un preț rezonabil, comparativ cu varianta clasică, avem încredere că acest proiect va fi dus la bun sfârșit. Ne dorim și sperăm, în egală măsură, că vom fi sprijiniți și în viitor, pentru că e păcat să avem un județ cu un asemenea potențial turistic și să nu facem eforturi și în sensul protecției mediului. Consiliul Județean Suceava a inițiat și cofinanțează și proiectul Centrul economic și de afaceri „Bucovina” Suceava, situat în apropierea Aeroportului Internațional „Ștefan cel Mare” din Salcea, proiect care se află în derulare, urmând să fie finalizat până la jumătatea acestui an. Este un proiect câștigat de Consiliul Județean din fonduri PHARE, de circa 5 milioane de euro, la care și CJ Suceava contribuie cu 25 la sută din valoare. CJ Suceava a elaborat o documentație, în care a prezentat strategia județeană în domeniul economic, oportunitățile pe care posibilii contractori le vor avea în județ (forța de muncă relativ ieftină, în comparație cu cea din vest, specializarea anumitor categorii sociale în domenii de interes pentru potențialii investitori, situarea centrului în proximitatea aeroportului, care constituie avantaje certe pentru beneficiari). Astfel, se realizează un centru expozițional (spații pentru expoziții, conferințe, prezentări, cercetare etc.), un parc industrial cu 8 pavilioane, pretabil pentru realizarea de investiții de către agenții economici interesați, un incubator de afaceri, în care să fie sprijiniți agenții economici care doresc să inițieze anumite afaceri, pentru ca, ulterior, să-și găsească o altă localizare în județ sau în altă parte. Aceasta va avea ca rezultat direct angajarea unor oameni calificați care, în momentul de față, nu au unde lucra, precum și atragerea de investiții directe, pentru a profita de potențialul existent aici – menționa dl director Cătălin Nechifor. Un alt proiect, câștigat de Consiliul Județean Suceava în cadrul programului PHARE 2003 – Coeziune economică și socială, este „Ecologizarea și modernizarea zonelor protejate din jurul monumentelor aparținând patrimoniului național și UNESCO”. Este vorba de o serie de mănăstiri, aflate atât în patrimoniul național, cât și al UNESCO, care au o problemă comună: inexistența spațiilor de parcare și a celor sanitare, propice practicării unui turism internațional, de calitate. Acest proiect are o valoare de circa 3,5 milioane euro și se adresează celor 11 mănăstiri (Putna, Sucevița, Voroneț, Moldovița, Dragomirna, Humor, Probota, Râșca, Slatina, Slătioara și Bogdan Vodă – Rădăuți), care vor beneficia de parcări și spații sanitare adecvate. S-a făcut licitația pentru execuția lucrărilor, care vor începe imediat ce vremea va permite. Într-un an și șase luni, contractorul va trebui să finalizeze investiția. Dl Cătălin Nechifor ne-a vorbit și despre cele 53 de proiecte SAPARD pe care Consiliul Județean Suceava și consiliile locale, care au fost aplicanții principali, le-au câștigat în perioada 2003-2004. Practic, CJ Suceava a oferit consultanță de spe-cialitate și a sprijinit CL în elaborarea documentației și în demersurile care alcătuiesc întreaga procedură, atât la faza de licitație, cât și în cea de implementare. Valoarea lucrărilor pentru cele 42 proiecte de drumuri, 7 pentru canalizare și 4 pentru alimentări cu apă – foarte multe sunt deja terminate, iar celelalte se află în faza de finalizare – este de 46,6 milioane euro. Consiliul Județean a câștigat un proiect și în cadrul programului SAMTID – Reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă în județul Suceava. Acesta este destinat localităților urbane, care au sub 100.000 locuitori – Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Vatra Dornei, Siret, Solca și Fălticeni -, având ca obiective • reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă (circa 104 km de conducte) • reabilitarea stațiilor de pompare și tratare din Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni și Solca • contorizarea consumatorilor din Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Vatra Dornei, Siret și Solca. La sfârșitul anului trecut a avut loc evaluarea ofertelor depuse pentru licitația de execuție, iar lucrările vor începe în această primăvară. Constructorul este o firmă din Austria – Strabag – cu experiență în domeniu și care va trebui să realizeze acest proiect până la sfârșitul anului 2007 – preciza dl Cătălin Nechifor. În afară de aceste proiecte majore, mai avem o serie de proiecte de valori mici, care s-au regăsit în preocupările noastre din domeniul social, două dinte acestea fiind în derulare. Este vorba de un proiect finanțat în cadrul Programului Leonardo da Vinci – „Perfecționarea cadrelor medicale din domeniul psihiatriei” -, realizat în parteneriat cu Regiunea Schwaben din Germania și care a avut ca obiectiv trimiterea a două serii de stagiari, care lucrează în domeniul psihiatriei, cu vârsta de până la 35 de ani, în unități spitalicești de profil din Germania. Un alt proiect, cu o abordare similară, realizat în 2003-2004, tot în cadrul Programului Leonardo da Vinci, a fost cel în domeniul protecției copilului, cu participarea unor asistenți sociali și psihologi de la Direcția pentru Protecția Copilului. Ambele proiecte au avut bugete alocate în valoare de 30.000 euro (fiecare). Un alt proiect promovat recent și pe care l-am câștigat deja este „Restructurare și înființare de servicii noi la Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihică Costâna”, finanțat prin Programul PHARE, cu o valoare de 600.000 euro și care se va implementa în acest an. Prin proiect se are în vedere modul în care Consiliul Județean Suceava poate să răspundă la noua strategie privind protecția persoanelor cu handicap, în special a persoanelor adulte. Se prevede construirea unui centru de recuperare și a unui sistem de locuințe protejate, plasate în localitatea Mitocul Dragomirnei, care să ofere condiții normale de viață pentru persoanele cu handicap, instituționalizate în cadrul Centrului de recuperare și reabilitare neuropsihică Costâna, unitate aflată în finanțarea Consiliului Județean. Dar problema pe care o are acum România, deci și județul Suceava, este capacitatea de absorbție a fondurilor europene. Se știe că după integrare, în perioada 2007-2013, țara noastră va primi circa 30 miliarde euro. Este o sumă uriașă, însă, pentru a putea beneficia de ea, va trebui să avem proiecte viabile, care să fie acceptate (aprobate) de diriguitorii europeni în domeniu. O conștientizăm ca pe o problemă extrem de dificilă – ne spunea dl director Cătălin Nechifor. Sperăm să reușim să aducem informația cât mai aproape de beneficiarii finali – administrația publică locală, agenții economici și societatea civilă -, pentru a putea obține finanțări în perioada de după 2007. Nivelul acestor fonduri va fi foarte mare, comparativ cu cel din prezent, în care finanțările sunt limitate. Vom avea posibilitatea să promovăm proiecte, care ar putea fi finanțate din fonduri structurale, cu bugete de zeci de milioane de euro. Or, pentru o administrație publică locală sau pentru un agent economic va fi dificil, în primul rând să elaboreze documentația de proiect, dar și să cofinanțeze acel proiect (cu 10-25 la sută). Ce are în vedere Consiliul Județean? În primul rând, vrem să diseminăm informația. Pentru că de aici pleacă totul. Dacă nu vor avea acces la informație, va fi foarte greu pentru administrațiile publice locale să acceseze anumite linii de finanțare. În același timp, intenționăm să dezvoltăm o rețea de formatori în cadrul autorităților publice, care să cunoască măcar minimul necesar despre procesul de scriere de proiecte. Iar pentru acest lucru, ne-am propus ca, începând cu luna martie, să avem o serie de programe de formare, care să fie desfășurate la nivel zonal și la care să participe atât personal angajat din cadrul consiliilor locale, cât și agenți economici și reprezentanți ai ONG-urilor. Vom merge noi în teritoriu și vom realiza, cu sprijinul a câtorva consilii locale, prezentări privind fondurile structurale, care vor fi disponibile începând cu 2007 și vom încerca, împreună cu autoritățile publice locale, să găsim cele mai importante proiecte care pot fi finanțate. O altă abordare, care vine din partea Agenției Regionale de Dezvoltare Nord-Est, privește tot un program de formare, dar la nivel regional, la care să fie invitați reprezentanți ai administrațiilor publice locale din cele șase județe care alcătuiesc această regiune. Aceasta este tema principală pe care o avem în vedere în acest an. Pentru că deja timpul este foarte scurt și dacă mergem doar pe ideea de a finanța proiecte din bugetele proprii ale CL, în mod cert nu vom putea realiza foarte multe din lucrurile pe care ni le-am propus, atât noi, consiliul județean, cât și primăriile. Trebuie, prin urmare, să formăm specialiști în promovarea proiectelor, din rândul celor care cunosc bine prioritățile și nevoile locale, pentru a reuși atragerea fondurilor în comunitățile din care provin.