Police, mon amour! (II)

Petrecerile tineretului (și poliția de proximitate): Unitate de loc: locantă nu prea-prea, nici foarte-foarte, în raportul preț/calitate. (Nu spui numele because nu voi a-mi pierde bonusul de fidelitate!). Personaje secundare: consumatori cari mai de cari, unii chiar și stâlpi ai societății; personaje episo-dice: piețari, dăscălime și mofluzi. Unitate de timp: între Sf. Vasile și Bobotează. Personaj principal (și colectiv): o întreagă squadra mobile é azzura, cum zic verii noștri din “Cizmă”, toți îmbrăcați otova în costumele bleu din dotare, cu însemnele corpului profesional la vedere. Unitate de acțiune: punerea cap la cap a două mese de locantă a câte cinci, și la rigoare, șase locuri și petrecerea la toartă, după obiceiul strămoșesc.

 

Pentru a respecta adevărul istoric: s-a observat cu strictețe liniștea publică sau, mă rog, neconturbând-o mai mult decât alți concetățeni aflați în asemenea plăcute, lirice situații. Fine del primo tempo. Secundo tempo: Același loc, aceleași personagii, în recidivă, timp diferit: ziua când se sfințește apa. De astă dată însă, spectacol cu cortina trasă. Sau, dacă vreți, nu pe scenă, ci în culise. Deciși să lucreze sub acoperire, junii polițiști au preluat creator din experiența bătrânilor milițieni, organizându-și masa și petrecerea, mai puțin dansul din rezoane de spațiu, nu de altceva, nu chiar departe de mulțimea consumatoare și contri-buabilă: camera din spate a stabilimentului care joacă în principal rolul de bucătărie (o, unde-s separeurile de altădată, nene Pris-tanda?). Că acoperirea n-a prea funcționat, do-vadă aceste rânduri. Deh, experiența se capătă cu vremea, cu funcția și cu gradul! Vorba e că nu “organili” de ordine publică au beut și (n-)au plătit – asta n-avem cum s-o știm –, ci că acțiunea “Berea/șprițul și micii/fleicile” se derulă la o oră și un ceas înainte de chindie, într-o sfântă zi lucrătoare. Sfântă, pentru că era a Agheazmei Mari, lucrătoare d.p.d.v. al calendarului și instituțiilor mirene (curios e ce vor fi scris “azuriii” în condica de prezență sau în raportul de activitate: “Luat apă sfin-țită”, care cumva?). Sughiț bun și somn liniștit, stimați oameni buni! Poliția e cu noi! (mai ales la bine și foarte bine!). Un observator, de proximitate și el, adică al Dv. VIOREL DÂRJA