Exploatarea Minieră Iacobeni, între restructurare și eficiență

În această zonă de un pitoresc deosebit și destul de bogată în zăcăminte, mineritul cunoaște o îndelungată tradiție. Răsfoind documente, aflam că pe aici căutătorii de aur spălau nisipul Bistriței Aurii încă de pe vremea primilor voievozi maramureșeni sau moldoveni. După ocuparea Bucovinei și anexarea ei la Imperiul Austro-Ungar, atât împărăteasa Maria Tereza, cât și împăratul Iosif al II-lea s-au ocupat în mod deosebit de prospectarea și exploatarea bogățiilor subsolului. Astfel este împuternicit baronul Otto Mantz Marienesse să pună în valoare, prin prospectare și exploatare, minereurile de mangan, plumb, argint, pirită și aur, atât de necesare Imperiului Austro-Ungar, în plină expansiune militară și economică.

 

Din Silezia s-au adus familii de mineri ce au fost stabiliți, pe aceste meleaguri și au pus bazele unei adevărate industrii miniere; au construit furnale, flotații și ateliere. Documente atestă și faptul că această populație, de origine germană, s-a adaptat cu ușurință condițiilor de viață din zonă. Iar prin atragerea în meseriile legate de minerit a populației locale s-a reușit ca, până în 1914, de aici să se extragă 1000 de vagoane mangan anual prin societatea “Manganul”. De asemenea, s-au săvârșit căsătorii mixte între oameni de religii diferite, s-au construit școli, s-au dezvoltat asistența medicală și viața economico-socială în zona Dornelor. Odată cu încheierea primului război mondial, cu toate că viața social-politică din zonă cunoaște alte sensuri, mi-nerii germani au rămas pe aces-te locuri și, alături de localnici și-au continuat munca sub administrația Fondului bisericesc, în folosul statului român. Și acum, dacă privești atent panorama acestei localități, cu ușurință poți să-ți dai seama că, după atâția și atâția ani de trans-formări, mai sunt construcții edilitare care își păstrează în mod nostalgic specificul arhitectonic de odinioară. Timpul avea să treacă și, an după an, exploatarea minieră Iacobeni devenea „unitate fanion” în domeniu… Ca în multe alte obiective industriale ale țării, după anul 1989, și exploatarea minieră Iacobeni s-a îndreptat, încet-încet, an de an, spre prăpas-tia “ineficienței economice”. S-au închis galerii și secții de exploatare, s-a redus forța de muncă și zestrea tehnică, iar viața economică a localității a intrat în declin. Cu toate acestea specialiștii de la Minbucovina Vatra-Dornei au înțeles ce înseamnă economia de piață, concurența și efi-ciența economică, declanșând procesul de restructurare în în-treaga sa complexitate și diversitate: managerială, de personal, tehnologică și ecologică. Dintre toate aceste componente, res-tructurarea tehnică le-a devan-sat pe celelalte. Oameni legați sufletește atât de cei ce își câști-gau pâinea aici, cât și de minunata Țară a Dornelor, au pus în mod curajos piciorul în prag, stopând declinul societății. S-a intensificat activitatea de pros-pecțiuni miniere, iar rezultatul a fost cât se poate de vizibil. La Mănăila au fost depistate rezer-ve de minereuri cuprifere cu o valoare de exploatare de peste 76000 tone anual, s-au refăcut halele atelierelor mecanice, fiind dotate cu utilaje de înaltă productivitate și s-au luat mă-suri concrete de ecologizare a râului Bistrița. Pe ing. Constantin Olteanu, directorul exploatării miniere, îl găsești foarte greu, chiar și la primele ore ale dimineții. O dis-cuție cu domnia sa poți înfiripa numai în drum spre atelierul mecanic, spre flotație sau ex-ploatările din Mănăila, Arșița, Oița și Ulm, deoarece problemele variate pe care le ridică producția îi răpesc mai mult de 12 ore în fiecare zi. După cum ne mărturisea inginerul care de peste 22 de ani se află în mijlocul minerilor aici, în această exploatare, lucrează peste 250 de oameni. Prin punerea în valoare a unor noi zăcăminte de mangan din perimetrele Ulm și Argestru, activitatea de exploatare și prelucrare a minereurilor s-au concentrat, pentru reducerea costurilor de producție și economisirea de materiale și energie. Iar cei legați sufletește de oameni și zonă, la Ulm, sunt șefii de secție de exploatare, ingineri Vasile Trandafir și Scrip-caru Cornel, maiștrii Viorel Iuga, Romeo Bartchevici, Ilie Marisca, Dumitru Sârbu și Valer Mezdrea, conduși de inginerul-șef al exploatării Radu Ciocan. Directorul tehnic al exploatării “Minbucovina”, ing. Constantin Proboteanu, printre altele ne-a vorbit despre eforturile ce se depun pentru lărgirea perimetrului de prospecțiuni pentru depistarea de noi zăcăminte cu o concentrație mărită de minereuri native, precizând că, în acest sens, laboratorul geologic și cel de analize chimice, conduse de inginerele chimiste Danuzia Airinei și Camelia Petriuc, au sarcini în funcție de pretențiile contractuale ale beneficiarilor. Am mai aflat că, în curând, se va disloca uzina de preparare a minereurilor cuprifere de la Tarnița, și transferarea ei spre eficientizare, la exploatarea Iacobeni. Prin această măsură se pre-conizează reducerea substan-țială a costurilor de producție și realizarea unei prelucrări superioare a minereurilor cuprifere, eliminându-se complet sursele de poluare a apelor și, în măsura posibilităților, recircularea în procesele tehnologice a unei cantități de apă epurată, pentru reducerea consumurilor specifice de apă clară, reducerea gradului de poluare a pânzei freatice din zonă și a râului Bistrița, atât prin procesul de flotație cât și prin depozitarea sterilului rezultat. GEORGE TIMU