PSD Suceava 2020

„În Suceava nu se vând prostii“

crede Vasile Latiș, directorul OJPC Suceava
Electrocasnicele, cel mai des reclamate de cumpărători și, tot mai rar, vreo muscă zaharisită prin prăjituri > Sucevenii caută calitate și la puloverul de 200.000 din bazar, și la cel de firmă, de 3 milioane
Cu bani mulți sau puțini, sucevenii fac cumpărături zilnic, săptămânal, în ziua de salariu sau la sezon. E o necesitate dată de ritmul de viață al anului 2005, turele prin centrele comerciale ale orașului fiind la unii hobby, la alții nevoie, la unii plimbare, la alții desfătare. Se cumpără de peste tot. De la chioșcul de la parterul blocului, de la Metro, de la magazinul din colțul străzii, din bazar, de la piață, de la supermarket, de la minimarket, de pe stradă, de la vecina, de la băieții ce bat la ușa biro-ului, de la cei ce fură din fabrici, mai ieftin, mai scump, la negociere, cu bonus de fidelitate sau cu plata la salariu.
 

În timp ce aproximativ 60% din populația orașului s-a îmbrăcat, încălțat și se hrănește din produsele comercializate în bazar, alți concetățenii, puțini, dar cu bani destui, n-au călcat niciodată în valea râului Suceava și fac cumpărături la magazinele din rețeaua orașului. Pentru că au încredere în calitatea bunurilor cumpărate, dar și pentru că își pot permite prețurile de rigoare. Fiecare categorie de cumpărător, însă, înainte de a da banul, probează, se uită bine la produs, gustă dacă i se dă voie, adulmecă, verifică etichete, caută termene de garanție, pentru că își dorește, în măsura în care este posibil să dea banul pe un lucru mai bun, mai durabil, mai gustos. Dar, calitatea celor achiziționate stă în cele din urmă în mărimea pungii fiecărui cetățean din Suceava. Vrei un pulover de 200.000 de lei, de un sezon, te duci la bazar; vrei unul de firmă, de 2-3 milioane, împingi ușa de sticlă a unui magazin ce are pe firmă elegant pictat cuvântul „fashion”, în opinia generală simbol al produsului modern și de bună calitate. Vrei un pateu de la „ruși”, dai 25.000 de lei pe el la taraba din piață, vrei un salam crud-uscat tras în folie, te oprești la un galantar perfect igienizat și iluminat și plătești pe un baton cât pe puloverul din bazar. Nimic nou, în cele scrise deja, piața suceveană oferind consumatorilor puhoi de produse, la puhoi de prețuri. Sunt încă agenți economici care mai încearcă să fenteze clientul Problemele încep însă atunci când sucevenii plătesc zeci de milioane de lei pe un produs și se trezesc după câteva zile că produsul cumpărat are „belele”. Așa se face că Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorilor înregistrează lunar, în medie, 400 de reclamații venite de la persoane fizice, nemulțumite de calitatea bunurilor cumpărate. Cele mai multe vin de la cei care au achiziționat bunuri electrocasnice și telefoane mobile. De ce? „Motivul ar fi creșterea volumului vânzărilor la aceste produse, datorită sistemului de plată în rate. Marfă mai multă, mai multe defecțiuni, la diferite produse”, cre-de Vasile Latiș, directorul OJPC Suceava. Legislația obligă însă agentul comercial ca, în cazul reclamării unei defecțiuni, să rezolve problema în 10 zile, fie prin repararea defi-cienței, înlocuirea produsului sau chiar restituirea contravalorii în caz că acesta nu mai poate fi înlocuit. Cine a pățit-o însă, știe foarte bine că sunt cazuri în care, același cum-părător se lasă lipsit de umblătură, nu reclamă nimic și remediază viciile de calitate ale produsului pe banii lui. „În general, în rețeaua comercială se oferă produse de calitate, dar sunt încă agenți economici care mai în-cearcă să fenteze clientul la acest capitol. Puțini însă, deoarece concuren-ța de pe piață îi disciplinează și știu că, dacă nu vând marfă bună, clientul merge în altă parte. În același timp, în ultimii ani, cumpărătorul a devenit din ce în ce mai informat și nu mai poate fi amețit de discursul vânzătorilor. Știe ce produs dorește, este pretențios, verifică, citește documentele însoțitoare și cumpără numai lucruri ce-l satisfac calitativ”, a declarat șeful OJPC. La produsele alimentare, reclamațiile sunt tot mai puține. Suceveanul nu se mai pune acum la un pachet de zahăr cu ambalajul puțin desfăcut, un „pet” nițel boțit în timpul transportului sau o pâine cumpărată în „pragul” termenului de expirare. Poate, doar, din când în când, câte o muscă zaharisită în vreo prăjitură sau vreo ciocolată albită pe glazură din cauză că a fost aiurea depozitată să mai agite spiritele. Pentru a putea fi însă luate în seamă de OJPC, reclamațiile trebuie să vină numai din partea sucevenilor persoane fizice, Oficiul neavând competențe în litigiile de aceeași natură între societățile comerciale, refuzând, de asemenea, și verificarea reclamațiilor anonime. Dincolo de poarta bazarului, însă, sucevenii fac cumpărături pe „turta” lor. Marfă de calitate sau ciuruc, doar ochiul lor este cel ce poate hotărî dacă e bun sau prost produsul cumpărat. OJPC nu poate răspunde reclamațiilor făcute la bunurile achiziționate în bazar, cât timp, aici, nu se emit bonuri fiscale, facturi sau alte acte doveditoare achiziționării. Astfel, scriind azi, de Ziua mondială a calității, despre ce cumpărăm, bun sau rău, din ce ne oferă piața suceveană, concluzia finală o lăsăm șefului OJPC: „În cea mai mare parte, în rețeaua comercială autorizată din Suceava nu se vând prostii”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: