Marasm financiar în administrația suceveană

Multe dintre unitățile administrativ-teritoriale sunt amenințate cu spectrul intrării în incapacitate financiară > Jumătate dintre administrații o duc de azi pe mâine, unele fiind în imposibilitate de a plăti chiar și salariile propriilor angajați > În unele comune, ajutoarele sociale nu au mai fost plătite din luna mai, neexistând resurse nici pentru plata sprijinului financiar la încălzire > Pentru scoaterea din impas a bugetelor locale, este obligatorie o infuzie financiară de 250 miliarde lei vechi Majoritatea celor 113 unități teritorial-administrative ale județului Suceava trec, la ora actuală, printr-o situație financiară îngrijorătoare. Cauza o reprezintă, în primul rând, faptul că, în faza inițială a bugetului, nu au fost prevăzute mijloace financiare suficiente finanțării tuturor cheltuielile, atât pentru plata salariilor cadrelor didactice, ajutoarelor sociale, cât și pentru echilibrarea bugetelor locale. În al doilea rând, veniturile proprii pe care le realizează administrațiile sunt mai mult decât neîndestulătoare.

 

Cerințele sunt destul de numeroase și consistente, începând de la salariile personalului executivului, cheltuieli de întreținere și cu funcționarea sediilor primăriilor, până la nevoi materiale, la școli, cămine culturale, în activitatea de gospodărire comunală, iluminat public, întreținerea drumurilor etc. În general, suferinde sunt toate capitolele bugetare, iar lipsa acută de fonduri a determinat Consiliul Județean să facă, în vederea suplimentării sumelor defalcate, numeroase demersuri la Ministerul de Finanțe și Ministerul Administrației și Internelor. În august, Guvernul nu a găsit resurse necesare pentru un rectificativ consistent Realizarea veniturilor administrațiilor locale depinde de încasările legale posibile pe raza unității administrativ-te-ritoriale, respectiv de potențialul de plată al contribuabililor persoane fizice și juridice. Diferența dintre totalul cheltuielilor absolut necesare pentru buna funcționare a localității în cauză și veniturile proprii este acoperită prin defalcări de la bugetul de stat, așa-zisele mijloace de echilibrare a bugetelor locale. Or, prin legea bugetară anuală din 2004, sumele alocate pentru echilibrarea acestora din urmă au fost aproape insignifiante. Așa se face că, la rectificarea din august a bugetului județului, s-a cerut suplimentarea sumelor defalcate alocate inițiale cu 1420 miliarde lei vechi, iar de la centru s-au disponibilizat doar 190 miliarde lei vechi pentru salariile profesorilor și 16,1 miliarde lei pentru învățământul special din unitățile sub-ordonate Consiliului Județean. Cu toate că bugetul a fost subfinanțat încă din faza de proiect, acesta a fost aprobat ca atare, în-trucât altă soluție nu exista. O spe-ranță stătea în suplimentările de peste an. Dar, cu toate eforturile ju-dețene de a fundamenta strict fieca-re cheltuială, Guvernul nu a găsit resurse necesare pentru un rectifi-cativ consistent. În această situație, pe intervalul care a mai rămas până la finele anului, multe dintre uni-tățile administrativ-teritoriale sunt amenințate cu spectrul intrării în in-capacitate financiară. „Acestea vor fi în imposibilitatea de a-și plăti minimul de cheltuieli, de întreținere, lumină, telefon. Posibil ca unele dintre ele să rămână și fără salarii în luna decembrie. Nu mai vorbim de ajutoarele sociale, care, în unele comune nu sunt plătite din lunile mai, iunie și mai vin și ajutoarele de încălzire”, precizează vicepreședintele Consiliului Județean Stela Acatrinei. Primăriile din comunele cu programe Sapard riscă să rămână pe drumuri din cauza neachitării ratelor la bancă Cu probleme mari se confruntă primăriile care au accesat și derulat programe Sapard, obligațiile pentru creditele contractate în acest sens fiind împovărătoare. Acestea au împrumutat bani de la bănci și nu reușesc să le achite, din cauza nedecontării părții ce trebuia asigurată din fondurile comunitare. Unitățile administrative-teritoriale au fost nevoite să apeleze la această formă de finanțare, deoarece, până la intrarea în posesia primei tranșe, beneficiarii erau cei care trebuiau să plătească execu-tanții lucrărilor. Din cauză că administrațiile nu au putut depune riguros documentațiile, iar Agenția Sapard nu le-a virat în timp util tranșele prevăzute, comunele respective datorau în vară la BCR dobânzi de 45,3 miliarde lei. La acea dată, pentru a evita un colaps financiar, executivul județean a cerut pentru echi-librarea bugetelor locale nu mai puțin de 250 miliarde lei. Bani nu au venit și, practic, situația este aceeași ca în urmă cu câteva luni, dacă nu mai gravă. Unele dintre primării au făcut tot ce era posibil ca să-și onoreze obligațiile bancare, în caz contrar riscând să rămână pe drumuri. „Dobânzile au crescut, majo-ritatea comunelor au plătit, dar în dauna altor cheltuieli care erau prevăzute în bugetul local. Aceasta, și pentru că aveau gaj pe bunuri ale primăriei. Atunci trebuia să se găsească o soluție de compromis pentru a ieși din impas”, relevă adjunctul șefului administrație județene. În zona montană, cea care se bucură de o oarecare prosperitate, contribuabilii și-au achitat deja obligațiile Pe ansamblu, în momentul de față, realizarea prevederilor bugetare este de maximum 80 de procente. Interesant este faptul că unele dintre comunități au adunat veniturile în proporție de sută la sută. Se remarcă, din acest punct de vedere, comunele de la munte, printre acestea numărându-se Șaru Dornei, Panaci, Coșna și Poiana Stampei. De regulă, în zona montană, localnicii se bucură de o oarecare prosperitate finan-ciară, care le permite să-și facă, la timp și întocmai, datoria de contribuabili; cei care au păduri obțin venituri din valorificarea lemnului, iar alții, din creșterea animalelor în ferme familiale. Pe teritoriul comunelor amintite funcționează societăți comerciale și asociații familiale, construcția bugetului local reflectând nivelul de trai relativ mai bun. Astfel, mulți dintre contribuabili și-au plătit integral datoriile, până la finele anului. La polul opus se află administrații precum cele din zonele Fălticeni și Siret, în care locuitorii sunt mai necăjiți, iar veniturile proprii locale pe măsură. De altfel, jumătate dintre localități o duc de azi pe mâine, printre acestea fiind Pătrăuți, Bălcăuți, Frătăuții Noi, Capu Câmpului, Vadu Moldovei, Ciprian Porumbescu și Vulturești, care, potrivit dnei Acatrinei, sunt în imposibilitate de a plăti chiar și salariile propriilor angajați. „Este o realitate, comunele cu mulți asistați nu realizează nici venituri și, pe deasupra, trebuie să plătească și ajutoare sociale mari. Sunt comune defavorizate, așezate într-o zonă unde nu realizează venituri, nu au nici ce valorifica și nici firme ca să poată să încaseze cote din impozitul pe venit”, arată domnia sa. O vină pentru gaura din bugete o poartă și cota unică de 16 la sută Pe de altă parte, străină de zbaterea financiară a administrației județene și locale nu este nici politica fiscală a actualei puteri. Conducerea Consiliului Județean a semnalat potențialele disfuncționalități încă de la promovarea noilor prevederi legale. Astfel, încă din momentul publicării în Monitorului Oficial a actului normativ privind plata impozitului pe venit de 16 la sută, executivul atenționa asupra creării unui gol de venituri în bugetul județean, lucrul acesta având, deja, o nedorită confir-mare. O bună parte din aportul la vistieria județeană venea din impozitul pe salarii, iar introducerea nivelului fix de impunere s-a resimțit în încasări. Acesta era simțitor mai consistent, pentru cei care aveau salarii peste media pe economie, cota de impozitare fiind mai mare. Cabinetul Tăriceanu a luat o măsură de contrapondere, vizând restabilirea dezechilibrului. Modificarea cotelor din TVA alocate localităților a fost, însă, neconcludentă, nereușind să acopere, după cum se constată, deficitul creat. De altfel, fenomenul este recunoscut, pe ici pe colo, și de guvernanți și politicieni. Căderea industriei din municipiul reședință de județ a afectat grav veniturile primăriei Nici în municipiul Suceava, intrările la pușculița locală comună nu sunt pe măsura așteptărilor. Până la jumătatea lui octombrie, încasările din taxe și impozite nu depășeau 65 de procente din totalul planificat, populația onorându-și doar 45 la sută din obligații. Deși nici la capitolul agenți economici nu se stă ”prea strălucit”, conducerea executivului manifestă optimism, mizând pe faptul că, în general, se lasă totul pentru intervalul de până la „linia de sosire”. Astfel, din statistica de până acum, se speră în întețirea ritmului plăților în noiembrie și decembrie. Nerealizările din acest an sunt puse și în cârca disponibilizărilor masive din acest an, în special de la societatea de celuloză și hârtie Ambro și de la fosta integrata de lână, Akrom Akal. „Din păcate, industria suceveană a căzut în acest an, lucru care ne-a afectat gradul de realizare a bugetului”, relevă primarul Ion Lungu. În consecință, la rectificativ, muni-cipalitatea are în vedere accesarea de sume de echilibrare de câteva zeci de miliarde de lei. Suma va fi destinată „echilibrării sectoarelor învățământului și ajutoarelor sociale”. Deocamdată, cadrele didactice pot să stea oarecum liniștite, bugetul putând asigura, cu unele rezerve, salarizarea acestora până la sfârșitul anului. Pe de altă parte, în măsura în care salariile profesorilor se vor indexa cu 6 la sută, așa cum se solicită, diferența va trebui solicitată de la bugetul județean, respectiv cel central. În ceea ce privește ajutoarele sociale, luna decembrie este total descoperită. „Ne vom adresa Consiliului Județean pentru a obține ceva bani, în caz contrar vom face tot posibilul pentru a le suporta din veniturile proprii, astfel încât să nu lăsăm lumea să sufere, mai ales în această perioadă a anului”, relevă edilul-șef. Pe frătăuțeni i-a bătut, parcă, și Dumnezeu, inundațiile, distrugând infrastructura și invadând tarlalele La Frătăuții Noi, ajutoarele sociale sunt neacoperite pe 6 luni ale anului. Viceprimarul, Mihai Babalean, ne-a declarat că primăria locală are în evidență 400 de dosare ale asistaților la Legea nr. 416/2002, necesarul de plată, până la 31 decembrie, ridicându-se la 3 miliarde lei. Veniturile la buget au fost adunate doar în proporție de 60 la sută, fapt care nu pică deloc bine activității executivului. Conducerea acestuia mizează pe faptul că localnicii lasă totul pentru ultima sută de metri și crede că aceștia vor veni să-și golească buzunarele, mai cu nădejde, abia de acum încolo. Localitățile comunei sunt unele caracterizate, în general, prin precaritate economică, iar sătenii trăiesc, de regulă, de pe urma cultivării pământului. Anul acesta a fost unul neprielnic culturilor agricole și, pe deasupra, cartofii recoltați se vând la un preț de nimic. Pe frătăuțeni i-a bătut, parcă, și Dumnezeu, inundațiile distrugând infrastructura și invadând tarlalele. Primăria a scăpat cu fața curată în ceea ce privește datoriile către furnizorii de servicii. „Datorii nu sunt. Încă de la început, ne-am drămuit în așa fel bugetul, încât să ne ajungă tot anul”, evidențiază adjunctul din Frătăuții Noi. Cât despre finanțare, nevoi cât încape. Administrația speră că va primi bani măcar pentru onorarea ajutoarelor sociale și repararea drumurilor și podețelor victime ale puhoaielor. La Vulturești, oamenii așteaptă pensiile, pentru a-și plăti impozitele Întrucât fondurile pe care se miza la rectificativ au… ezitat să apară, lucrătorii Primăriei Vulturești nu și-au luat salariul pe ultima lună. Pulsul financiar al administrației locale este destul de prost, în ciuda faptului că impozitele și taxele locale au fost strânse în proporție de 90 la sută. Viceprimarul Vasile Sumanaru susține că sărăcia bugetară reflectă capacitatea redusă a contribuabililor, dar și existența unor importante categorii de localnici scutiți de dări. Pe de altă parte, încă de la început, bugetul de venituri și cheltuieli a fost subdimensionat, aprobat fiind sub imperativul austerității. Astfel, conducerea locală de la Vulturești s-a văzut silită să se întindă cât o ține plapuma, la iluminatul public renunțându-se încă din februarie. La Legea 416/2002, în evidențe sunt 60 de dosare, cele 100 de persoane asistate primindu-și drepturile doar până în iunie. Lipsa banilor face ca aprovizionarea cu lemne a școlilor și primăriei să fie deficitară, elevii și lucrătorii executivului stând în frig. Nici la capitolul drumuri, lucrurile nu sunt mai strălucite. Primăria a reușit să facă retușări pe drumurile comunale, însă drumul județean lasă mult de dorit. Adjunctul edilului-șef vultureștean, Vasile Sumanaru, a opinat că marea nădejde stă în rectificativ, adică în sumele date pentru echilibrarea bugetului. În ceea ce privește impozitele și taxele locale, domnia sa crede că acestea vor achitate în perioada următoare, odată cu încasarea pensiilor. Solicitările pentru o nouă rectificare bugetară au în vedere posibilitatea suplimentării transferurilor din bugetul de stat cu nu mai puțin de 1142 miliarde lei Situația fiind disperată, conducerea executivului județean s-a adresat Ministerului Administrației și Internelor și Minis-terului Finanțelor Publice. Folosind ca argument starea econo-mico-socială modestă a județului, concretizată prin atragerea insuficientă de fonduri la bugetele locale, s-a cerut ca, la recti-ficarea bugetară, să se aibă în vedere posibilitatea suplimentării transferurilor din bugetul de stat cu nu mai puțin de 1142 miliarde lei. Suma ar fi de natură să asigure cheltuielile funcțio-nale până la sfârșitul anului. Necesarul este destul de voluminos, în creștere continuă, cauza fiind majorarea prețurilor și tarifelor la produse și servicii, dar și creșterea salariilor din învățământ. Dintre cele 113 unități administrativ-teritoriale, una a fost înființată în anul 2005 și a presupus alocarea de fonduri pentru amenajarea sediului primăriei și remunerarea personalului aferent. Tot în acest an a luat ființă Direcția județeană pentru evidența persoanelor, care nu dispune de dotările cores-punzătoare, banii prevăzuți neacoperind nici salariile angaja-ților. La capitolul cheltuieli de personal pentru învățământul preuniversitar, fondurile alocate prin Legea bugetului de stat pe anul 2005 și Ordonanța de urgență nr. 66/2005 de rectificare au acoperit necesarul până la finele lunii în curs. În noiembrie și decembrie, cadrele didactice pot rămâne fără salarii, rezol-varea dilemei presupunând un plus de 200 miliarde lei vechi. La învățământul special, necesarul pentru salarii, hrană, utilități și igienizarea spațiilor este de 50 miliarde lei vechi. Banii pentru cheltuielile materiale s-au epuizat la sfârșitul lui iunie, iar salarizarea mai poate fi făcută doar pentru luna aceasta. Pentru subvenționarea diferențelor de preț la energia termică furnizată populației se solicită suplimentarea bugetului cu 240 miliarde lei vechi. Pentru a asigura plata ajutoarelor sociale și a ajutoa-relor pentru încălzire pe timp de iarnă este necesar un supliment de transferuri de 110 miliarde lei vechi. Plata însoțitorilor persoanelor cu handicap necesită fonduri suplimentare de 40 miliarde lei vechi. La rectificare, necesarul pentru reabilitare este de 150 miliarde lei vechi În structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului funcționează 18 centre de plasament, în care sunt instituționalizați 1.225 copii, precum și patru unități de asistență socială cu un număr total de 708 asistați. Pentru aco-perirea cheltuielilor de protecție a copilului în dificultate și ale unităților de asistență socială se solicită fonduri suplimentare de 90 miliarde lei vechi. La echilibrarea bugetelor locale, în scopul creării posibilității onorării cheltuielilor de personal în administrația publică locală din județ, plății dobânzilor pentru creditele bancare contractate pentru finanțarea proiectelor Sapard, a reparațiilor și igienizărilor spațiilor școlare, se solicită 250 miliarde lei vechi. Având în vedere că județul Su-ceava este pe locul doi în țară în ceea ce privește lungimea drumurilor județene (1.136 km), la rectificare, necesarul pentru reabilitare este de 150 miliarde lei vechi. „Situația este foarte grea, sperăm să depășim lunile acestea și să mai fie un rectificativ, pentru că, altfel, nu se pot plăti salariile pe noiembrie ale profesorilor, iar la asistență socială trebuie făcută și aprovizionarea de toamnă cu cartofi, legume, iar fondurile din buget sunt la limita minimă”, a conchis vicepreședintele Consiliului Județean, Stela Acatrinei.