În reviste

Constantin Blănaru prezintă în „Feed back”/Promo libris (anul II, nr. 7, Iași, 2005, Princeps Edit) volumele „Semințele disperării” de Ion Cozmei (Augusta, Timișoara, 2005) – „I. C. nu-și face, însă, biografie, ci «radiografie” învăluită în inefabil și marcată de «electrograme» imagistice – și „Sfârșitul inocenței” de Mihaela Arhip (Axa, Botoșani, 2005) – Mihaela Arhip, uneori, parcă cu glas masculin rostind «De-atâta timp/hoinar prin mine însumi (…)», se înfățișează într-un Autoportret ce poate fi cheie de lectură pentru cartea de față”. În aceeași publicație – o pagină cu versuri de Alexandru Ovidiu Vintilă, „treierătoarea de pansele I.”.

 

> „«Fiecare plastician își caută un drum care să-l reprezinte» îmi mărturisește Dany Zărnescu. «Eu am constatat că negrul – monocromiile în negru – îmi dau, în mod deosebit, satisfacția împlinirii», mai spune artista, precizând că nu este deloc pesimistă, ci mai degrabă puternic marcată vizual și afectiv de obiectele decorative din casă sau cele de artă populară care i-au colorat universul copilăriei și adolescenței: covoarele negre cu flori roșii, specifice Bucovinei, catrințele negre cu fir auriu și, de asemenea, vasele negre de Marginea cu incizii în tonuri de negru. Gheorghe Zăr-nescu, sculptorul, completează această sofisticată, armonioasă și sensibilă «simfonie în negru», cum o numea criticul de artă Corneliu Antim…” Citatul este extras din „«Simfonie» în negru cu Dany și Gheorghe Zărnescu” din articolul dedicat de Veronica Marinescu recentei lor expoziții în „Curierul Național” (nr.4428) > În revista craioveană „Lamura” (7-8-9, iulie. august, septembrie 2005), Marian Barbu semnează „Nicolae Cârlan. Relansarea cercetărilor de fond”, cronică la volumul „Ion Luca sau viața ca o dramă”: „Nicolae Cârlan este un stăruitor profesor și cercetător de documente, cu o viziune clasică în depistarea și asezonarea limbajelor de lucru. (…) Prin actuala [sa carte], ni se confirmă că istoria literară are încă spații neaprofundate, că ea rămâne o disciplină vie, dinami-că. Totul depinzând de unghiul de abordare al cercetătorului”.