(23.11.1849, Storojineţ – ?) Este fiul lui Ioan şi al Anei Zanea şi la 27 noiembrie 1849 a fost încreştinat în biserica „Sf. Arh. Mihail şi Gavriil” din cătunul Maidan al Storojineţului de către preotul paroh Firlievici. Cunoscut cu numele de Todiraş, a fost unul dintre cei mai văzuţi gospodariCiteşte

(1876, Horecea-Cernăuţi – 1946, Bucureşti) Înaintaşii săi au fost de origine macedoromână şi s-au ocupat cu negustoria. Strămoşul comun al tuturor Voroncenilor din Horecea, suburbie a Cernăuţilor, s-a numit Dumitru Oroancă. Aurel Voronca a urmat şcoala română cu 3 clase din Horecea, şcoală deschisă în 1872. A urmat apoi ŞcoalaCiteşte

(1.12.1876, Clocucica-Cernăuţi – 4.05.1930, Clocucica) Este fiul lui Niculai Voitcu, pietrar şi „jupân din suburbiul Clocucica”, şi a soţiei sale Anica, născută Cerchez. La 5 februarie 1876 a fost încreştinat în biserica Sf. Paraschiva din Cernăuţi, naşe de botez fiind Maranda Ostafi din Roşa şi Ecaterina Marcu din Clocucica. DouăCiteşte

(1868, Solca –?) Gimnaziul Superior din Rădăuţi l-a absolvit în 1886, iar în anul următor se număra printre studenţii Facultăţii de Drept ai Universităţii din Cernăuţi, beneficiind în continuare de ajutor material din partea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. După absolvirea facultăţii şi-a luat doctoratul în dreptCiteşte

(1878, Cajvana, districtul Suceava – ?) Este fratele mai mic al inginerului Aurel Ţurcan şi ginerele lui Dionisie cavaler de Bejan. A făcut studii secundare, ca şi fratele său, la Gimnaziul Superior de Stat din Rădăuţi. Examenul de maturitate l-a susţinut în 1898. După absolvirea gimnaziului a plecat la VienaCiteşte

(30.03.1880, Mahala, districtul Cernăuţi – 5.06.1952, Beiuş) În ultimul pătrar al veacului al XIX-lea cantor bisericesc în satul transprutean Mahala era Gheorghe Tomoiagă, omul care a publicat studii de folclor şi cicluri de cântece populare în revista cernăuţeană „Aurora română”, organul Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. AcestCiteşte

(6.05.1876, Cajvana, districtul Suceava – 13.10.1939, Cernăuţi) Şcoala primară n-a putut s-o urmeze în localitatea locală, deoarece în Cajvana ea a fost deschisă abia la 1 noiembrie 1899. După absolvirea, în 1895, a Gimnaziului Superior de Stat din Rădăuţi, pleacă la Viena şi se înscrie la Academia de Silvicultură. ÎnCiteşte

(1880, Rădăuţi – 1935, Cernăuţi) Bunicul său, Partenie Tomaşciuc (1806-1889), era ucrainean. El a fost funcţionar la Consistoriul Ortodox din Cernăuţi. A fost căsătorit în două rânduri. Prima lui soţie s-a numit Casandra şi dânsa era fiica preotului Gheorghe Şesan, parohul bisericii „Sfânta Treime” din capitala Bucovinei. După decesul Casandrei,Citeşte

(24.01.1868, Vijicioara, districtul Storojineţ – 25.11.1936, Cernăuţi) Fiu de preot, frate cu profesorul Teodor Tarnavschi şi viitor cumnat cu Dimitrie Ţopa, vicepreşedintele Societăţii Mazililor şi Răzeşilor din Bucovina, în 1888 a absolvit Şcoala Reală Superioară din Cernăuţi. Din acel an până în 1892 a urmat Facultatea de Teologie a UniversităţiiCiteşte

Descendent al unei familii de vechi ţărani câmpulungeni, Vasile Şandru-Alboi, gospodar chivernisitor şi chibzuit în toate acţiunile sale, om care ştia carte şi care era stimat de către concetăţenii săi pentru că se ridica cu curaj în apărarea muntenilor şi a intereselor naţionale ale neamului românesc din Bucovina, a fostCiteşte