50 pentru Centenar

Tarnavschi, Ipolit, preot, om politic

(24.01.1868, Vijicioara, districtul Storojineţ – 25.11.1936, Cernăuţi)

Fiu de preot, frate cu profesorul Teodor Tarnavschi şi viitor cumnat cu Dimitrie Ţopa, vicepreşedintele Societăţii Mazililor şi Răzeşilor din Bucovina, în 1888 a absolvit Şcoala Reală Superioară din Cernăuţi. Din acel an până în 1892 a urmat Facultatea de Teologie a Universităţii din capitala Bucovinei. A făcut parte din societăţile „Junimea” şi „Academia Ortodoxă”. După hirotonire a fost trimis la Rădăuţi, ca preot cooperator, devenind în 1894 paroh. La Rădăuţi s-a aflat până în 1911 şi a locuit pe strada Frătăuţilor. În 1897 şi-a luat doctoratul în teologie, iar în 1904 a obţinut un stagiu de specializare în cadrul Universităţii din Viena. În perioada 1898-1910 a mai fost şi preşedinte al Societăţii Internatul „Ştefan cel Mare” de Băieţi Ortodocşi din Rădăuţi.

A fost membru al Adunării Eparhiale a Arhidiecezei Bucovinei, consilier consistorial şi protopresbiter al catedralei mitropolitane (1911), arhimandrit, presbiter mitrofor. A mai fost şi profesor la Facultatea de Teologie.

În 1909 a aderat la Partidul Naţional Român. Ca deputat în Dieta Bucovinei a reprezentat curia preoţească. Alături de Eusebie Popovici şi Nicu Flondor a făcut parte din conducerea Partidului Naţional Român, refăcut de către conservatori şi naţionali după alegerile din 1911. În calitatea sa de membru al Consiliului Naţional Român, ales la Constituanta din 27 octombrie 1918, a ocupat portofoliul Cultelor în guvernul Bucovinei şi această funcţie a deţinut-o până în aprilie 1919.

A fost după Marea Unire liderul pentru Bucovina al Partidului Agrar. Între anii 1920-1921 şi 1926-1927 a fost secretar şi vicepreşedinte al Senatului României întregite.

În ultimele decenii de dominaţie habsburgică a fost membru al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. A nutrit alese sentimente româneşti şi a fost un dârz luptător pentru emanciparea naţională a conaţionalilor săi. Este autorul unei lucrări mai întinse, intitulate „Predici pentru toate duminicile şi sărbătorile anului bisericesc” (vol. I, vol. II şi vol. III, 1928, vol. IV, 1930, vol. V, în colaborare, 1935).

Nu ştim câţi copii a avut împreună cu soţia sa Aspazia, însă dintre urmaşii săi s-au evidenţiat fiul Ipolit (1.03.1894 – ?), fost director al Şcolii Normale din Cernăuţi (1938-1941) şi cercetător, după refugiu, la Muzeul Limbii Române din Cluj, şi fiul Vianor, fost funcţionar în cadrul serviciului juridic-administrativ al Administraţiei Bunurilor Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. Ipolit Tarnovschi este înmormântat în Cimitirul Central din Cernăuţi.

DUMITRU COVALCIUC

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: