Slujitorii Muzei Clio din Suceava la Congresul Naţional al Istoricilor Români

În perioada 29 august-1 septembrie 2018, la Iaşi s-au desfăşurat lucrările celei de-a doua ediţii a Congresului Naţional al Istoricilor Români (CNIR), manifestare ştiinţifică la care au participat aproximativ 400 de istorici români din ţară, din Republica Moldova, dar şi din ţările din vestul Europei. Prima ediţie a congresului s-a organizat acum doi ani, la Cluj, din iniţiativa Universităţii „Babeş-Bolyai”, împreună cu Academia Română, şi nu întâmplător cea de-a doua ediţie are loc la Iaşi, ca un modest omagiu adus de istoricii români Centenarului.

Trebuie spus că organizatorii au fost Universitatea Al. I. Cuza Iaşi, alături de Academia Română şi de Comitetul Naţional al Istoricilor, organism condus de academicianul Ioan Aurel Pop.

Dintru început s-a dorit, şi suntem convinşi că s-a reuşit, ca acest congres, în cadrul unor dezbateri profesionale oneste, să fie şi un moment de autoanaliză, de a vedea unde ne plasăm în raport cu istoriografia europeană şi ce trebuie făcut în continuare, pentru că, în general, o notă dominantă a congresului a fost aceea istoriografică. Spunem acest lucru având în vedere şi afirmaţia domnului prof. univ. dr. Gheorghe Iacob că, „după o ruptură de 50 de ani, istoriografia noastră este încă departe de toate tendinţele, de înnoirile, de ritmul istoriografiei occidentale. Există direcţii în care noi suntem încă datori. Spre exemplu, pentru perioada Evului Mediu, sunt mii de documente nevăzute, documente care nu sunt traduse. Nu mai avem specialişti în paleografie latină, slavă, greacă….. Istoria se face şi cu aprofundarea problemelor.”

O altă problemă deosebit de importantă dezbătută în cadrul lucrărilor a fost aceea privind statutul istoricului în societate, având în vedere că în ultimele decenii se constată o anumită devalorizare a acestui statut. Numărul de ore de istorie a scăzut dramatic. Este o luptă continuă pentru introducerea a fel de fel de discipline, în defavoarea istoriei, a limbii române, a materiilor fundamentale.

Prin prezentarea lucrărilor, rod al cercetărilor ştiinţifice, s-a încercat şi sper că s-a reuşit a se arăta că istoricul a fost întotdeauna un învăţător al neamului. A fost un exemplu şi a fost un om care a trebuit să-i încurajeze pe ceilalţi, fiindcă ştia mai mult despre trecut.

O secţiune distinctă în cadrul acestui Congres a fost Bucovina de la pajura bicefală habsburgică la acvila regală română, secţiune moderată de cercetător ştiinţific I dr. Mihai Ştefan Ceauşu de la Institutul de Istorie A.D. Xenopol Iaşi. În cadrul acestei secţiuni, au prezentat comunicări ştiinţifice şi cadrele didactice de la Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, precum şi cercetători de la Institutul „Bucovina” din Rădăuţi al Academiei Române.

Prof. univ. dr. Ştefan Purici, în comunicarea Unirea Bucovinei : particularităţi ale desprinderii de imperiu, a scos în evidenţă felul în care, în toamna anului 1918, elitele politice din Bucovina au înţeles să găsească soluţii pentru viitorul acestei regiuni. Comunicarea a fost urmată de cea susţinută de dr. Marian Olaru de la Institutul „Bucovina” Rădăuţi cu tema Personalităţi ale Unirii Bucovinei cu Regatul Românieiu – Dorimedont Popovici, reprezentativ om politic din Bucovina, afirmat în lupta de emancipare naţională în diferite momente ale acesteia: disputa cu mitropolitul Arcadie Ciupercovici, lupta pentru Tricolor, apărarea drepturilor naţionale ale românilor bucovineni şi a caracterului naţional al Bisericii Ortodoxe din Bucovina.

www.romanidecentenar.ro

Mitropolitul Vladimir de Repta în slujba unităţii neamului românesc a fost tema prezentată de lector univ. dr. Vasile M Demciuc, care a pus accentul pe faptul că, în galeria marilor ierarhi pe care Mitropolia Bucovinei i-a avut, Vladimir de Repta ocupă un loc aparte, prin întreaga sa activitate misionară, culturală şi, nu în ultimul rând, politică, el fiind cel care a binecuvântat deschiderea lucrărilor Congresului General al Bucovinei din 15/28 noiembrie 1918 care a votat Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare. O interesantă comunicare a fost susţinută de conf. univ. dr. Harieta Sabol, cu tema Din Cancelaria Aulică în amvoanele bisericilor, comunicare în care, pe baza documentelor cuprinse în Protocoalele Poruncilor cercetate în Arhivele din Suceava, a arătat cât de contagioasă şi de multe ori fatală, temuta variolă s-a dovedit a fi o adevărată piatră de încercare atât pentru populaţie, cât şi pentru autorităţile care trebuiau sa vegheze la bunul mers al lucrurilor şi mai ales pentru cei chemaţi să prevină, să trateze şi să vindece.

Minorităţile şi schimbarea regimului de apartenenţă statală al Bucovinei în toamna anului 1918 a fost comunicarea susţinută de cercetător ştiinţific dr. Mihai Ştefan Ceauşu, de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi, reliefând câteva aspecte privitoare la atitudinea pe care au avut-o, în toamna anului 1918, minorităţile naţionale din Bucovina habsburgică, cu accent pe cea germană, faţă de strădaniile mişcării naţionale româneşti, care vizau schimbarea regimului de apartenenţă statală al provinciei, în condiţiile dramatice ale accentuării fără precedent a crizei politice interne.

În Secţiunea Izvoare, teorii, practici discursuri, lector univ. dr. Radu Florian Bruja a susţinut comunicarea Interferenţe culturale româno-slovace (1941-1944), prezenţe româneşti în Slovacia, în care a subliniat faptul că diplomaţia românească a ştiut să folosească elitele intelectuale pentru a combina argumentele politice cu cele culturale în urmărirea dezideratelor sale.

La închiderea lucrărilor Congresului putem afirma că acesta a prilejuit o inevitabilă reflecţie retrospectivă, iar cercetarea trecutului istoric a atins un înalt nivel de maturizare, astfel încât să poată genera o reevaluare critică şi sine ira et studio asupra tuturor temelor majore ale istoriei româneşti.

 Dr. VASILE M. DEMCIUC

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: