Capitolul II – Struga – capitală mondială a poeziei
2.Poeţi laureaţi ai marelui premiu Cununa de aur
Anul 2007
MAHMOUD DARWISH (n. 13.03.1941, sat al-Birwa, Palestina – d. 09. 08. 2008, Texas, SUA), Palestina. Poet şi prozator.
- Darwis a primit multe premii pentru literatură. Născut într-un sat din Galilea de Vest, a învăţat sa citească de la bunicul său. Când armata israeliană a intrat în satul lui, toată familia s-a mutat în Liban. După un an s-au întors la Deir al-Asad, care acum făcea parte din statul Israel. Acolo a fost la şcoală şi a publicat primul volum de poezie Pasări fără aripi, la 19 ani. În anul 1970, a plecat la studii în Moscova, a stat un an, şi după aceea s-a stabilit în Egipt, apoi în Liban.
A publicat mai mult de treizeci de volume de poezie şi opt cărţi de proză. A câştigat numeroase premii şi opera lui a fost publicată în douăzeci de limbi.
Temele lui sunt politica, războiul între Israel şi Palestina, critica atrocităţilor războiului. Despre el se spune că reprezintă „spiritul poporului palestinian şi că este un martor elocvent al exilului palestinian… “. La început a scris în stilul literaturii clasice arabe. În anul 1970, începe să scrie versuri libere, într-o manieră personală, utilizând o limba flexibilă, dar şi slogane şi declaraţii politice indirecte. Ultimul volum de poezie l-a scris în 2005, Ka-zahr el-lawz aw ab’ad (La fel ca floarea migdalului sau mai departe).
Poeziile lui au fost folosite în multe filme şi ca texte pentru muzica din ţările arabe şi nu numai.
Volume: Muzică de rază omenească (1980), De ce ai lăsat calul singur? (1994), Psalmi (1995), Patul străinului (1999), Mural (2000), Adamul din două Edene (2001), Situaţie de asediu (2002), Din păcate, A fost paradis, selecţie (2003), Povara fluturelui (2006).
El a fost toată viaţa un activist politic şi a luptat pentru pace şi înţelegere între Palestina şi Israel.
A suferit de inimă din anul 1984 şi a făcut două operaţii pe cord. În anul 2008, la 67 de ani a murit la Spitalul din Houston, Texas, după o operaţie la inimă. A dorit să fie îngropat în Palestina. Primarul oraşului Jerusalim a oferit un loc pentru înhumare lângă Palatul culturii din Ramalah unde tot poporul palestinian poate să-l onoreze. Preşedintele Palestinei a declarat trei zile de doliu naţional, iar funeraliile au avut un caracter oficial, de stat.
Eu vin din
Vin de acolo şi am amintiri
Născut ca muritor, am mamă
Şi casă cu multe ferestre,
Am fraţi, prieteni,
Şi o celulă cu fereastră rece.
Valul e al meu, înhăţat de un pescăruş,
Eu am vederea mea,
Şi extra fir de iarbă.
Luna e a mea la capătul cuvintelor,
Şi generozitatea păsărilor,
Şi măslinul nemuritor.
Am plimbat pământul acesta înainte de sabie
A schimbat corpul său de trăit într-un tabel încărcat.
Vin de acolo. Am prefăcut cerul în mamă lui
Când cerul a plâns după mama lui.
Şi am plâns ca să învăţ
Să dau înapoi norii.
Am învăţat toate cuvintele valoroase din curtea de sânge
Aşa că puteam să sparg regulamentul.
Să creez un singur cuvânt: Patria…
(Traducere din limbă engleză de Jadranka Angelovska)
Anul 2008
FATOS ARAPI (n. 19.07.1930 – [d. 11.10.2018]), Albania. Poet, autor de proză scurtă, traducător şi jurnalist.
Fatos Arapi s-a născut în satul Zvernec, aproape de Vlorë, în Albania. A studiat economia la Sofia, din 1949 până la 1954. După aceea, a început să lucreze ca jurnalist la Tirana. Curând şi-a făcut un nume în poezie şi a continuat să lucreze ca cercetător în domeniul istoriei şi filologiei la departamentul Universităţii din Tirana.
Caracteristic pentru poezia lui este faptul că el a fost un pioner al versului liber şi al poeziei experimentale în anii şaizeci. Poezia sa este meditativă, elegiacă, lirica sa de dragoste este împletită cu întrebări despre viaţă şi moarte.
A tradus în limba albaneză din poeziile lui Sapho, Pablo Neruda şi Nikola Vapţarov.
Volume de versuri: Calea poeziei (1962), Poeme şi versuri (1966), Ritmul de fier (1968), Dă-mi o nume (1972), Gloria victis (1997), Eclipsă solară (2002).
Dacă mor tânăr…
Ca teiul, cuvintele răspândesc parfumul lor
printre amurgul,
Adânc în cuvintele pe care le-am spus,
Ca în adâncimea din Ionia,
Îmi vad faţă mea.
Nu simt milă de mine,
Nu plâng soarta mea.
Şi dacă mor tânăr,
Nu-mi închide ochii
Nu îmi doresc lumânări… doar lasă-mă să privesc
Stelele ies din raiul de deasupra mea.
Dacă mor tânăr.
Traducere din limbă engleză
de Jadranka Angelovska
JADRANKA ANGELOVSKA, Macedonia de Nord
Comentarii