Leul se va confrunta cu presiuni ridicate, provenite din divergenţa dintre economia SUA, care se dovedeşte a fi mult mai rezilientă decât cea a zonei euro, care pare blocată în stagnare şi se confruntă cu efectele creşterii preţurilor la energie şi cu slăbiciunile din sectorul manufacturier, în special cel auto.
Aceasta va afecta direct economia românească, dacă avem în vedere numărul mare de companii locale implicate în acest sector. În ultimele săptămâni, marii producători germani de autoturisme au anunţat că sunt pregătiţi să închidă mai multe fabrici şi să concedieze sute de mii de angajaţi.
Ironic, existenţa unui guvern interimar are un efect pozitiv asupra deficitului bugetar, care a fost în primele cinci luni de 1,75%, faţă de 3,39% în perioada similară din 2026.
Creşterea ofertei de valută venită din partea companiilor care urmau să îşi achite taxele şi impozitele la bugetul de stat dar şi din partea investitorilor interesaţi de achiziţia titlurilor de stat a avut darul de a scădea joi cursul euro de la 5,2461 la 5,2317 lei. Finalul săptămânii, a adus o creştere a mediei la 5,2390 lei, în timp ce cotaţiile au urcat de la 5,232 lei, la deschidere, până la 5,244 lei.
Statul s-a împrumutat joi şi vineri cu circa 1,04 miliarde lei cu scadenţa în aprilie 2035, pentru care a acceptat o dobândă media anuală de 6,69%. S-au adăugat alte peste 1,8 miliarde lei obţinute prin intermediul unei emisiuni cu scadenţa în iulie 2028, la un randament mediu anual de 6,23%.
Ofertele de cumpărare pentru bonurile scadente în 2025 s-au ridicat la aproape 2,1 miliarde lei, respectiv aproape 2,2 miliarde lei în cazul titlurilor cu scadenţa în iulie 2028.
Cererea de titluri de stat a asigurat stabilitatea în piaţa monetară, unde există un exces de lichiditate, în condiţiile în care băncile nu se înghesuie să stimuleze creditarea.
La sfârşitul săptămânii, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92% iar cel la 12 luni la 5,98%.
Perspectiva înăspririi politicii monetare a Rezervei Federale americane, care ar putea ridica dobânzile în această toamnă, cu scopul de a retrage inflaţia în apropierea ţintei sale de 2%, a dinamizat dolarului, în ciuda faptului că BCE a majorat recent rata sa de referinţă de la 2 la 2,5%
Euro a atins la jumătatea săptămânii un minim de 1,1325 dolari, dar a urcat vineri la 1,1354 – 1,1435 dolari şi a închis peste Ocean la 1,1384 dolari. În piaţa locală, moneda americană a urcat până la 4,6227 lei dar a terminat săptămâna la 4,5912 lei.
Vineri, cursul francului elveţian a urcat la 5,6838 lei iar al lirei sterline la 6,0731 lei.
Metalul galben a profitat vineri de volatilitatea monedei americane iar uncia a urcat de la 3.970 la 4.096 dolari, ceea a influenţat preţul gramului de aur care a crescut de la 590,7325 lei, minim al ultimei jumătăţi de an, la 598,3364 lei, faţă de 618,2179 la începutul săptămânii.
Joi seară, bitcoin a atins un minim de circa 58.000 dolari, şi se tranzacţiona la sfârşitul săptămânii între 59.710 şi 60.400 dolari. Analiştii consideră că principala criptomonedă se află, din punct de vedere istoric, într-o perioadă de retragere, în care a pierdut circa 70% faţă de maximul precedent.
Comentarii