În miez de Prier, în ajunul prăznuirii Izvorului Tămăduirii, un nou eveniment cultural, spiritual, duhovnicesc şi educaţional, organizat la iniţiativa, cu binecuvântarea şi cu susţinerea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, împodobeşte seria manifestărilor organizate în eparhia ocrotită de Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou, grabnic ajutător, mângâietor şi mare făcător de minuni. Cea de-a opta aşezare de suflet în tihna Chindiilor culturale de la Mănăstirea Moldoviţa, aşezată „sub semnul emoţiilor înalte, catarctice”, a încununat în chip deosebit Săptămâna Luminată cu „bucurii primenitoare ce ne vin dinspre cultură, muzică, literatură şi artă şi împlinirea cuminte şi tainică ce se culege din cărţi dăruite de înţelepciune şi har, asemeni filelor de Limonariu şi de Sinaxar”.
Astfel, în cea de-a şaisprezecea zi a lunii aprilie, anul mântuiri 2026, an în care a fost proclamată canonizarea a 16 femei românce cu viaţă sfântă (muceniţe, monahii, soţii de domni, mame de sfinţi şi mărturisitoare), a continuat proiectul multidimensional propus şi coordonat de Mănăstirea Moldoviţa, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prin Sectorul Cultural şi Sectorul Media şi Comunicare, şi Societatea Femeilor Ortodoxe „Maria de Mangop”.
La ceas de seară, prof. Daniela Ceredeev, moderator şi promotor al evenimentului aflat la cea de-a opta ediţie, a rostit cuvântul de bun venit, evocând cel de-al treilea îndemn al Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic din Decalogul la Învierea Domnului: „Caută să înţelegi taina Învierii, prin care Dumnezeu arată că iubirea este mai tare decât moartea şi că tot ceea ce este întemeiat pe Hristos este nemuritor”.
A urmat împărtăşirea luminosului salut „Hristos a înviat!”, imn pascal interpretat de corul maicilor Mănăstirii Cămârzani, dirijat de monahia Ioana Ungureanu şi coordonat de stavrofora Maria Deac, stareţa aşezământului monahal. Cunoscut pentru profunzimea emoţiei transmise prin cânt, corul i-a bucurat pe cei prezenţi şi prin Catavasiile Învierii şi Axionul Învierii, de ierom. Macarie, Luminânda Învierii, „Cu trupul adormind”, de Ion Popescu-Pasărea, Stihirile Paştilor, de ierom. Visarion Nemţeanul, Ziua Învierii, de Anton Pann, şi, nu în ultimul rând, Troparul Soborului Sfintelor Femei Românce.
Întrucât Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2026 ca An omagial al pastoraţiei familiei creştine şi An comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosiţe, muceniţe, monahii, soţii şi mame), şi Chindia culturală de la Mănăstirea Moldoviţa, potrivit organizatorilor, se subsumează Programului-cadru cultural al anului comemorativ, care propune organizarea de evenimente ce evidenţiază importanţa sfintelor femei din calendar (mironosiţe, muceniţe, monahii, soţii şi mame).
În acest context, invitat special al evenimentului a fost domnul Răzvan Mihai Clipici, teolog, doctorand, consilier patriarhal în Administraţia Patriarhală, Sectorul Cultură, Pictură şi Restaurare, care le-a vorbit celor prezenţi la Mănăstirea Moldoviţa despre virtuţile sfintelor recent canonizate, împărtăşind „gânduri şi idei culese din vieţile sfintelor şi prefăcute-n miride înălţătoare”. Dat fiind faptul că domnia sa s-a ocupat cu precădere de întocmirea dosarelor de canonizare, în discursul său a evidenţiat virtuţile sfintelor românce recent canonizate, exemplificându-le prin evocarea unor momente semnificative din viaţa acestora, menite să surprindă frumuseţea trăirii lor duhovniceşti şi puterea mărturisirii credinţei.
Iar pentru că fiecare chindie culturală se împleteşte armonios cu arta, în continuare a fost prezentată expoziţia de pictură „Mănăstirile din Bucovina, paşi înspre Lumină” a maestrului Dimitrie Roman. Astfel au putut fi admirate 16 lucrări-capodoperă care redau frumuseţea aşezămintelor monahale de pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu, între care Putna, Suceviţa, „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, Voroneţ, Humor, Dragomirna, Arbore şi Bogdana.
Nu în ultimul rând, expoziţia a fost împodobită cu lucrarea „Mănăstirea Moldoviţa – simbol al Sfintei Treimi”, despre izvodirea căreia însuşi artistul mărturiseşte: „Mănăstirea Moldoviţa, o bijuterie a artei medievale din Moldova, cu picturile foarte bine conservate în timp, cu galbenul de Moldoviţa specific frescelor pictate, m-a determinat să realizez o compoziţie deschisă, monumentală, cu mai multe centre de interes, valorificând imaginile din Tronul Hetimasiei, Mărul de aur – premiul de excelenţă din anul 1976, echivalent premiului Oscar în turism, tabloul votiv cu Petru Rareş şi familia sa, precum şi simbolul solar al Voievodului-ctitor.” (Albumul Plăsmuiri peste timp, Editura Lidana, 2024, pag. 32)
Prezent la eveniment, maestrul Dimitrie Roman a vorbit despre modul în care iau naştere aceste lucrări. El a subliniat totodată ceea ce se află dincolo de expresia estetică a formei şi culorii. Artistul a evidenţiat o conexiune profundă cu Bucovina, izvorâtă din admiraţia pentru valorile sale spirituale şi istorice, dar şi din contactul direct cu mănăstirile. Această experienţă se reflectă în creaţii care pun în lumină simboluri şi nuanţe distinctive, precum galbenul de Moldoviţa. De asemenea, el a făcut referire la repere culturale importante, cum este distincţia „Mărul de Aur”, care confirmă recunoaşterea internaţională a acestor locuri şi transformă demersul artistic într-un act de recuperare şi reinterpretare a identităţii culturale.
A urmat recomandarea de Carte cu carte, pentru biblioteca mamei creştine. Doamna prof. Daniela Ceredeev, inspector şcolar pentru disciplina religie şi promotor al Chindiilor Culturale de la Moldoviţa, a sugerat în ajunul Izvorului Tămăduirii, sărbătoare ce aminteşte de una dintre minunile săvârşite de Maica Desăvârşirii, vindecarea unui orb, prin mâna împăratului Leon, cu apa unui izvor, la îndemnul Preasfintei Fecioare, lecturarea cărţii „Izvoare şi icoane făcătoare de minuni”, ce poartă semnătura Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. „E-o carte ce poate deveni un dar în fiecare zi şi nu numai în aceasta, în care prăznuim Izvorul Tămăduirii. O carte călăuzitoare, când cauţi scăpare la mila Sfintei Fecioare. Să nu întârziem din a o strămuta în sărbătoare! Pentru cei mari şi pentru cei mici, de dragul şi spre preacinstirea Sfintei Fecioare”.
În cadrul manifestării culturale, în calitate de delegat al Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, părintele consilier cultural Constantin Ciprian Blaga a subliniat bucuria pascală ca fundament al vieţii creştine, evocând îndemnul Mântuitorului „Bucuraţi-vă!” adresat ucenicilor după Înviere. Totodată, a evidenţiat chemarea fiecărui credincios de a deveni martor al Învierii, nu doar prin cuvânt, ci mai ales prin viaţă, urmând pilda femeilor mironosiţe şi a sfintelor românce recent canonizate, care au mărturisit credinţa cu jertfelnicie şi statornicie. „În acest sens ne învaţă şi părintele nostru arhiepiscop, la care facem referire printr-un material deosebit de important pus la dispoziţie de Înaltpreasfinţia Sa – volumul al doilea din seria dedicată celor trei mari perioade ale anului bisericesc: Triodul, Penticostarul (perioada pe care o parcurgem în prezent) şi Octoihul.
Astfel, ultimul imperativ al Decalogului la Duminica Femeilor Mironosiţe sună astfel: „Fii martor al Învierii prin viaţa ta şi purtător al veşniciei prin credinţă, nădejde şi iubire, şi astfel îţi vei transfigura viaţa.”
Vedem, aşadar, că actul mărturisitor trebuie să se transpună în viaţa noastră, în modul nostru de a fi. Nu întâmplător am ales acest imperativ, dintre toate cele zece, pentru că are o profundă vocaţie pascală şi se potriveşte contextului pe care îl trăim. Mai mult decât atât, el trasează drumul vieţuirii către sfinţenie, parcurs de cele 16 femei românce recent canonizate.”
Potrivit organizatorilor, proiectul multidimensional propus şi coordonat de Mănăstirea Moldoviţa, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prin Sectorul Cultural şi Sectorul Media şi Comunicare, şi Societatea Femeilor Ortodoxe „Maria de Mangop” se înscrie „în angajamentul Înaltpreasfinţiei Sale, al maicii stareţe, stavrofora Ecaterina, şi al obştii ctitoriei rareşiene de a însemna un reviriment cultural aici, de a marca înnoiri duhovniceşti, culturale şi administrative”.
IRINA URSACHI
Comentarii