Guvernatorul militar al regiunii Cernăuţi, Ruslan Osipenko, a declarat că dezvoltarea infrastructurii de frontieră, în special a punctelor de trecere internaţionale, reprezintă una dintre priorităţile strategice ale regiunii. În cadrul unei vizite de lucru efectuate în comuna Krasnoilsk, alături de conducerea locală, Serviciul Vamal şi Detaşamentul de Frontieră nr. 31, oficialul a inspectat punctul de trecere „Krasnoilsk – Vicovu de Sus”.
Punctul de trecere a fost deschis în noiembrie 2022 şi dispune de şase benzi de circulaţie (câte trei pe fiecare sens) plus o bandă separată pentru pietoni. Capacitatea actuală este de până la 1.500 de persoane pe zi, dintre care 500 pietoni, şi până la 300 de autovehicule. Din iulie 2024 funcţionează şi sistemul eCoada, care asigură o traversare mai comodă şi previzibilă.
În 2025, prin acest punct au trecut peste 102.000 de autoturisme, 16.000 de autovehicule de marfă, circa 2.000 de autobuze şi peste 467.000 de cetăţeni. Cu toate acestea, potenţialul punctului este mult mai mare, iar realizarea sa deplină necesită extinderea infrastructurii, în special pentru procesarea transportului de marfă.
Osipenko a subliniat că problema principală rămâne accesul rutier. Pentru evitarea cozilor şi creşterea siguranţei, a fost elaborată documentaţia de proiect pentru o platformă de staţionare şi o bandă de acumulare pentru camioane, care necesită 159 milioane de grivne. De asemenea, drumul de ocolire al oraşului Storojineţ (în prezent cu îmbrăcăminte din pietriş) necesită reparaţie capitală în valoare de 127,8 milioane de grivne.
„Vom lucra intens pentru atragerea finanţării necesare acestor proiecte, fără a uita prioritatea sprijinului acordat Forţelor de Apărare. Vom intensifica cooperarea cu partenerii europeni, în special cu partea română, pentru dezvoltarea infrastructurii de frontieră şi deschiderea de noi puncte de trecere”, a precizat guvernatorul militar.
În prezent, în regiunea Cernăuţi funcţionează şapte puncte de trecere auto: trei cu România („Porubne – Siret”, „Krasnoilsk – Vicovu de Sus”, „Diakivţi – Racovăţ”) şi patru cu Republica Moldova. Perspective de redeschidere există pentru punctele temporar închise din 2010 – „Şepit – Izvoarele Sucevei” şi „Ruska – Ulma” – precum şi pentru „Bila Krînîţea – Climăuţi”.
Modernizarea punctelor existente şi deschiderea unora noi reprezintă, potrivit lui Ruslan Osipenko, o componentă esenţială pentru valorificarea potenţialului transfrontalier al Bucovinei, care poate deveni un hub logistic important între Ucraina şi Europa, mai ales în perioada de reconstrucţie postbelică. (N.B.)
Comentarii