Între puţinele orăşele ale Bucovinei în care-şi menţin încă majoritatea, românii, este şi Dorna Vatra.
La aceasta nu puţin contribuie şi apropierea de frontarda cu România, pe de o parte, şi organizaţia românilor din punct de vedere cultural şi naţional, pe de altă parte. Mulţi, pe lângă legăturile de prietenie ce-i leagă de locuitorii satelor apropiate din ţinutul Suceava, mai sunt legaţi şi prin legături de rudenie, fapt care stabileşte un contact între românii ambelor ţări şi face ca acei din Bucovina să fie mai puţin ameninţaţi cu pierderea naţionalităţii.
În Dorna sunt patru şcoli româneşti, dintre care una este mai mare – de toate având şapte învăţători şi două învăţătoare. Românii, pe cheltuiala lor, şi-au construit o prea frumoasă vatră naţională care a costat aproape 90.000 de coroane. Aici este locul lor de adunare, unde au o bibliotecă ce are adunate mai multe foi româneşti.
Poporaţia este de 5.000 de suflete, din care 500 sunt austrieci, 20 de poleci şi, pe deasupra, 1.200 de evrei (puteau să lipsească) a cărora aşezare printre paşnicii munteni produce numai rezultate dezastruoase, ei ţinând aproape 60 de crâşme (notaţi bine: 60 de crâşme într-un orăşel de 5.000 de suflete) din Dorna, aşa că alcoolismul, pe zi ce merge, produce ravagii mari şi foarte des sunt de înregistrat decese din această pricină. Câţiva oameni de bine au înfiinţat încă o societate, care are un câmp de activitate cât se poate de întins.
1.200 de evrei? Au avut grijă să-şi ridice o sinagogă cât toate zilele! Dar şcoală nici nu-şi dau osteneală să-şi facă (spirit de economie), căci micii evrei învaţă la şcolile româneşti. Şi, după terminarea lor, trec la un fel de curs ţinut de un prea-învăţat descendent al lui Israel, care-i învaţă armoniosul jargon, precum şi virtuţile ce trebuie să le aibă un bun, paşnic şi inofensiv evreu în minţile sale cu popoarele între care trăieşte şi, mai ales, cu românii.
Portul muntenilor de-aici este foarte frumos. Şi vizitatorii băilor feruginoase – în majoritate străini – îl admiră.
Românii aici sunt cei mai buni şi mai avuţi gospodari. Ei au înfiinţat şi o casină de agricultură pentru procurarea de seminţe şi alte cele trebuincioase agriculturii şi pomiculturii. Au avut şi o bancă raiffeisen, însă directorul ei a luat calea Noului Continent, cu banii societarilor.
Dacă preoţii şi învăţătorii şi-ar da mâna, ar putea face la Dorna mult bine poporului, să nu uităm însă că ne aflăm în Bucovina.
Fiecare în parte îşi dau osteneala – un preot a înfiinţat şi un frumos cor – dar când e vorba de a face ceva unul lângă altul nu se poate, deoarece ai noştri veşnic sunt în ceartă. Învăţătorii la viitoarele alegeri îl vor pe dl Aurel Onciul. Preoţii ar vrea pe dl. Ştefanelli. Contele de Bellegarde, al treilea candidat, câştigă foarte multe simpatii pe-aici.
Cam aceasta ar fi situaţia din punct de vedere naţional, în acest orăşel aşezat în partea cea mai românească a ţării.
(V.R., an I, nr. 95/1 aprilie 1907, p. 662)
MIHAI IACOBESCU
Comentarii