O zi blândă şi luminoasă, cum mai puţine au fost în această toamnă, ne-a purtat pe cărări bucovinene, pentru a admira splendoarea naturii, cel mai strălucit pictor al culorilor acestui anotimp. Galben-auriul şi arămiul foioaselor, împletite armonios cu verdele brazilor şi seninul cerului ne-au condus până la vama din Vicovul de Sus şi de acolo, străbătând frumosul orăşel Crasna, vestit azi şi în istorie, până în satul Ciudei, o aşezare de oameni vrednici, care se mândresc, pe bună dreptate cu vechimea aşezării, cu păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor, cu ceea ce au moştenit, cu ceea ce reuşesc azi să înnoiască. Gazda întâlnirii cenaclului transfrontalier „Maşina cu poeţi. Cernăuţi – Suceava” a fost în această lună Liceul nr.1 din Ciudei, o gazdă deosebit de primitoare, începând cu primarul Anatolie Piţul, cu vrednicul director Radu Petraşescu, colectivul didactic al şcolii, un grup de copii minunaţi, înveşmântaţi în frumoase costume tradiţionale, care au cântat şi au dansat româneşte. O adevărată sărbătoare, în care gazdele i-au primit pe oaspeţi cu tradiţionala pâine şi sare, cu vechi ştergare româneşti, printre oaspeţi, regăsindu-se, spre bucuria tuturor participanţilor din nordul şi sudul Bucovinei, Excelenţa Sa Consulul General al României la Cernăuţi, Irina Loredana Stănculescu, care ne-a fost alături pe tot parcursul manifestării.
După cuvintele de salut ale moderatorilor întâlnirii din partea Sucevei, scriitorul Constantin Horbovanu, şi, de la Cernăuţi, Nicolae Şapcă, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din regiune, directorul Liceului nr. 1, Radu Petraşescu, a vorbit cu îndreptăţită mândrie despre vechimea instituţiei, prima din regiune, datând din 1816, despre prima promoţie de absolvenţi de 7 clase (1955), despre 70 de ani de la prima promoţie de elevi de liceu, aniversată în 2025. „Sunt peste 3.000 de absolvenţi, provenind din toate localităţile din jur, 90% dintre aceştia au devenit oameni foarte importanţi. Clădirea s-a păstrat, ea întinereşte prin colectivul didactic, care creează condiţii moderne de studiu, prin sprijinul acordat de administraţia locală, prin grija primarului, prin susţinerea oferită de Consulatul României la Cernăuţi. Aici s-a vorbit şi se va vorbi româneşte” adaugă directorul, având ca dovadă versul lui Grigore Bostan „Stă neamul meu la poale de Carpaţi”, acest mare român fiind una dintre personalităţile importante care au învăţat sau au lucrat în această şcoală, la care se alătură Vasile Leviţchi, Maria Motrescu, Eleonora Cercavscki, Arcadie Opaiţ, ş.a. „Nici un pas înapoi”, conchide directorul, „cea mai scumpă comoară fiind colegii şi elevii noştri”. La acest înflăcărat şi elogios cuvânt s-a alăturat primarul Anatolie Piţul, care a exprimat stima şi respectul său pentru creatorii de poezie prezenţi, pentru colectivul didactic şi rolul deosebit pe care-l au cu toţii în păstrarea identităţii româneşti, pentru vrednicii locuitori ai satului, care nu pierd „ceea ce avem în sânge”. Consideră că poeţii sunt „adevăraţii purtători de lumină”. Cu dragoste, cu bucurie, cu zâmbet, ne-a salutat ES Irina Loredana Stănculescu, aducând mulţumiri gazdelor, copiilor, părinţilor, poeţilor din cenaclul „Maşina cu poeţi”, care sprijină păstrarea tradiţiei, culturii, limbii române. Salută reapariţia revistei scriitorilor cernăuţeni „Septentrion” şi lecturează poezia regretatului poet Ilie Tudor Zegrea „De ce în Cernăuţi nu mor poeţii”, un adevărat crez poetic, ceea ce face nemuritor Cernăuţiul lui Eminescu. Pledoaria ES Irina Loredana Stănculescu a fost un prilej pentru Nicolae Şapcă să sublinieze sprijinul deosebit primit din partea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru cultura din regiune, pentru apariţia revistei, păstrarea a două ziare tipărite în limba română, a două reviste pentru şcolari, cu mulţumiri pentru susţinerea permanentă din partea Consulatului României. Constantin Horbovanu i-a prezentat pe membrii cenaclului din Suceava, lor alăturându-se şi caricaturistul Constantin Papuc. În susţinerea momentului de istorie, col. r. Ioan Abutnăriţei, s-a referit la vechimea localităţii, la toponimul Ciudei, la activitatea economică (unde a funcţionat un timp şi o importantă fabrică de sticlă), la vechii şi vestiţii învăţători ai satului. Microfonul a fost preluat de poeţi, primul fiind Gheorghe Ungureanu, cu un poem despre prezent, rostit în stilul său cunoscut, post-modern („din ochi, păcate noi au început să curgă”), George Sauciuc din Suceava prezintă trei poeme scurte, cu un semnal „ieri, speranţa avea ton de ocupat”, dar cu îndemnul „Să fim aici!”. Poetul Gheorghe Bodnariuc ne-a amintit că suntem în toamnă”, „o clipă trecând prin altă lumină”, cu un reuşit poem în vers clasic, Monica Buhac dedică frumoasei primiri de care ne-am bucurat poezia „Limba mea”, statornică, veche, fără pereche, ziditoare de cuvinte cheie: dor, doină, credinţă, colindă, dar şi „Faceţi linişte”, un text cu trimitere la războaiele din lume, cu îndemnul „Să învăţăm să ne iubim”. Un poem dedicat mamei sale, care a învăţat la Ciudei, a rostit poeta Tania Golciuc. Surpriza a venit din partea directorului Radu Petraşescu, care a demonstrat că este şi poet, prin versuri de suflet – „De vorbă cu Dumnezeu”.
Pentru un moment de destindere, trei talentate eleve, Adriana Pojoga, Valentina Strugar şi Adriana Bândiu, au interpretat o melodie de muzică populară dedicată bunicilor. Directorul Căminului Cultural din Ostriţa, Dumitru Zeidel, a închinat versuri limbii române, lui Ştefan cel Mare, lui Eminescu, dar şi un poem împotriva războiului „Pace vouă”…, ficiori de Bucovina”. Caută frumos cuvintele în poeme Rodica Zegrea, şi le găseşte măiestrit, caricaturistul Constantin Papuc ne înveseleşte cu un scurt text umoristic şi ne aminteşte de vremuri apuse când nu ne era permisă nicio legătură cu America. Personal, prin textul „Toamna la munte”, am subliniat că limba toamnei şi a noastră a tuturor este poezia. Şi iar ne întristăm, când cunoscutul ziarist şi poet Vasile Carlaşciuc aminteşte de tinerii căzuţi pe front, despre tânărul întors din Italia pentru a lupta pentru ţară şi care a căzut eroic, despre care a scris în volumul „Trandafiri înrouraţi cu lacrimi”, despre alţi patru tineri din Dinăuţi, la a căror poveste lucrează acum, pe care i-a cunoscut, i-a vizitat pe front. „Pentru pace şi armonie, Dumitru Istrati a jertfit ce era mai scump, viaţa” subliniază cunoscutul ziarist, care a vorbit şi despre deportări, despre o cunoscută persoană care a învăţat româneşte în Siberia, unde, copil fiind, a fost deportat cu părinţii. Sunt vremuri, au fost vremuri pe care nu le putem uita, cum nu ne putem uita limba în care „să rostim iertarea”. Ne-a încântat din nou, cu vocea sa suavă, Valentina Strugar. „Avem în ochi lumina icoanelor pe care o comunicăm prin poezie” a rostit prof. Dorin Misichievici, care a prezentat un fragment dintr-un interesant proiect teatral la care lucrează. Am urmărit şi un debutant la „Maşina cu poeţi”, pe Dumitru Alexiuc, care s-a întrebat liric „Unde eşti tu, tinereţe? şi, în speranţa păcii, a propus un peisaj de primăvară. Nicolae Şapcă a revenit la toamna „cu frunzele ce vorbesc în această limbă”, cu preferinţa de a apăsa pe „butonul crizantemelor”, nu cel al internetului. Constantin Horbovanu, cunoscut umorist, a dedicat o epigramă lui Dorin Misichievici şi alte câteva care ne-au încântat, neuitând nici de înţeleptele sale „Însemnări de trecător”. La „un pahar de vorbă”, cum se spune, şi multe bunătăţi pregătite de gazde s-au mai schimbat impresii şi cărţi, s-au mai legat prietenii, întărindu-ne convingerea că a fost o întâlnire foarte bine pregătită şi care a produs tuturor impresii de neuitat.
Comentarii