Era de vreo două săptămâni la Palatul Naţional superba expoziţie a artistului plastic emerit al Ucrainei, Manole Tîron. Însă inaugurarea vernisajului a avut loc pe 22 iulie, gazda evenimentului fiind Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”. Nu pot să spun „inaugurarea oficială”, căci nu se lipeşte cuvântul „oficial” la atmosfera degajat prietenească şi sufletească mult mai caldă decât fierbinţeala ce pătrundea de-afară. Sosind înaintea altor vizitatori, m-am interesat dacă cunoaşte domnul Manole Tîron mitul românesc Balada Meşterului Manole. „Cel care şi-a zidit soţia în pereţii Mănăstirii Argeşului?”, m-a întrebat retoric. „Nu, pe cărările de creaţie ale destinului meu, eu n-am zidit nicio Ană”, s-a grăbit să răspundă la propria-i în trebare, arătând că ştie de unde i se trage originea numelui.
N-a zidit nicio Ană, dar a pus câte o parte de suflet, din fiinţa sa, în fiecare lucrare, toate cele expuse în vernisajul deschis sub genericul „Pe cărările de creaţie ale destinului meu” fiind o dreaptă mărturie că artistul îşi trăieşte opera şi că pasiunea pentru crearea frumosului este dirijată de destin. Impresionează polivalenţa, diversitatea de genuri, coloritul naţional, precum şi mesajul transmis de artist.
Despre caracterul complex ce marchează creaţia vernisată au vorbit cei care au răspuns la invitaţia organizatorilor – oameni de cultură, scriitori, jurnalişti, activişti publici – toţi uniţi sub cupola dragostei de acel frumos despre care se spune că va salva lumea. Credem şi noi că orice manifestare, asemenea inaugurării expoziţiei lui Manole Tîron, contribuie la apropierea între naţiuni şi la îndepărtarea ostilităţilor. Cu un pătrunzător spirit al înţelegerii a caracterizat esenţialul expoziţiei Consulul General al României la Cernăuţi, IrinaLoredana Stănculescu, prezentă împreună cu consulul Cristian-Toma Dacica. Doamna Irina-Loredana Stănculescu s-a referit la caracterul complex al lucrărilor, diversitatea genurilor (pictură, prelucrarea artistică a metalului şi lemnului, articolelor de marochinărie). Un cuvânt aparte de mulţumire i-a fost adresat autorului pentru că a ales sala de expoziţii a Palatului Naţional şi că a expus alături figuri emblematice ale ucrainenilor şi românilor de pe aceste meleaguri – Mihai Eminescu, Olga Kobyleanska, Ivan Mykolaiciuk, Volodymyr Ivasiuk. Astfel, prin miracolul artelor, România şi Ucraina îşi dau mâna, devin mai apropiate.
Aceleaşi gânduri bune au prins glas şi în aprecierile oaspeţilor ucraineni – jurnalistul Anatoli Isak, scriitoarea Vira Kitaihorodska, directoarea Muzeului „Volodymyr Ivasiuk”, Natalia Moroz, autorul de cărţi pentru copii Stepan Panciuk, poetul Vitali Demcenko. Îndeosebi, merită atenţie remarca doamnei Larisa Kuruşciak, muzeograf la Muzeul de Arte, referitor la aranjarea exponatelor, bogatul caleidoscop al lucrărilor cuprinse în expoziţie şi alegerea atât de potrivită a spaţiului. De reţinut admiraţia faţă de interiorul sălii din partea muzeografului, dar şi altor vizitatori care au poposit prima dată după restaurare la Palatul Naţional.
Poeta Vira Kitaihorodska, de rând cu sentimente de admiraţie, şi-a exprimat recunoştinţa faţă de România pentru siguranţa şi sprijinul permanent de la începutul războiului în Ucraina. Melodiile interpretei Alla Kasianenko ne-au readus norii de tristeţe şi de lacrimi, rugăciunile mamelor pentru fiii luptători pe front.
Expoziţia va fi disponibilă vizitatori lor până la începutul lunii august. Chiar după ultimele acorduri ale sărbătorii de inaugurare a deschis uşa Angela Botă, ghid turistic şi directoarea Complexului Muzeal al UNC, care însoţea turişti din Kiev şi Sumî. Oaspeţii oraşului nostru au socializat cu poetul Vasile Bâcu şi cu alţi români, s-au reţinut în faţa exponatelor, alegând să se fotografieze lângă covorul înflorat ce-l ţine în braţe de trandafiri pe Eminescu.
MARIA TOACĂ
Cernăuţi
Comentarii