O glumă savuroasă prin anii ’50 se referea la soldatul sovietic care „acţionează şi raţionează”. În această ordine! Faptul că au fost „oaspeţi de seamă” pe pământul românesc timp de 14 ani (!!!), după război, se pare că au transmis poporului român un comportament similar. Foarte des, după „acţiune” sau emitere de verdicte cu efect practic negativ, românii se scuză cu argumentul că „nu au ştiut”!?! Nu s-au informat, nu au verificat realitatea (dacă au capacitatea!), dar au acţionat cu un entuziasm pe care doar inconştienţa îl poate produce. Iar poporul îl scuză pe minunatul autor (autori…) cum că „atâta poate, atâta face”. Nu se gândeşte nimeni să-l oprească? Cine a pus „briciul în mâna maimuţei” este altă întrebare…
În politică se dă cel mi des „cu bâta în baltă”, situaţie excelent sintetizată de Napoleon („în politică, prostia nu e un handicap”!), fiind cam singura zonă a activităţii umane unde nu sunt sancţionaţi „soldaţii sovietici” decât rar! Nu dai faliment ca în afaceri dacă nu gândeşti, nu eşti „scos din echipă” dacă nu dai randament şi eşti scos pe margine (dat afară) dacă nu îndeplineşti obligaţiile (fişa postului, cum se spune!). În politică şi deseori la „stat” (o extensie a politicii), dacă „acţionezi la ordin” (care se execută, nu se discută) şi nu îţi pui problema efectelor eşti apreciat şi PROMOVAT! Promovaţi sunt toţi în funcţie de loialitate, legături de familie sau extraconjugale şi mai puţin după merite, încât la toate nivelurile suntem conduşi de… „ostaşi ai Armatei roşii”.
De ce acţionează la ordinele de „mai sus” şi nu se obosesc să gândească şi la justeţea lor sau la efectele pe care punerea în practică le au? Cred că incapacitatea şi lenea de analiză sau de a-şi pune întrebări este generată de o lipsă totală a lecturii în general şi a studiilor de specialitate în special; adică „unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere!”. Iar când opiniile proprii sunt formate doar pe reţelele de socializare, avem recrutul ideal pentru oastea cu stea roşie în frunte! Şi care este şi foarte mândru de poziţia sa şi de minunatele realizări. Şi sunt atât de mulţi fără o pregătire veritabilă, încât cei mai „răsăriţi” nu se mai manifestă şi se lasă duşi de val. Unde? Spuneţi şi dumneavoastră. Eu cred că din rău în mai rău! Şi ce urmează…!
Naţiunea are personalităţi în toate domeniile, inclusiv în mult hulita politică, care ar putea deveni modele şi ar putea prelua „butoanele” cu succes (acum le deţin cei cu „succesuri”!), dar sunt respinşi ca făcând parte din altă lume. Ai noştri (adică „ai lor”!), pe care îi urmăm cu entuziasm „până la Berlin”, trebuie să fie de la colţul blocului, din galeria de fotbal (excepţionali!), să emită mesaje absurde despre conspiraţii şi tehnologii care ne înregistrează gândurile (care „este”) sau ne montează cipuri prin apa îmbuteliată pe care o bem. Este halucinant pentru mine când avem personalităţi şi candidaţi recunoscuţi mondial, un corp foarte select de membri ai Academiei Române sau antreprenori de succes internaţional, să ne închinăm la personaje dubioase, ca acelaşi soldat sovietic la tătucu Stalin! Îl vom aştepta cu flori şi cântece patriotice (Katiuşa!) şi pe urmaşul său Putin? Nu m-ar mira…
Cei încolonaţi în armata năucilor cu opinii ferme (nu am găsit un termen mai blând!) nu sunt tulburaţi în marşul lor nici măcar de creşterea ratelor celor cu credite (pentru casă spre exemplu!), de scăderea bursei (probleme economice, deci şomaj!) sau intrarea investitorilor în „adormire”. Dar „coana Europa” să ne dea bani în continuare şi servicii pentru copiii noştri, care refuză să muncească în ţară. O prostim noi în continuare! Oare? Până când? Avem alternativa marşului spre Est? Putin primeşte pe oricine, chiar dacă nu ştie limba rusă!…
DAN STRUTINSCHI
Comentarii