Nivel de încredere

(…Şi când te gândeşti că atunci când l-ai ales  – ori ai socotit că ţi-a fost ales – erai cu aproximativ un deceniu mai tânăr!…)

Iată că, îmbătrânind cu două mandate complete (dintre care cel din urmă prelungit şi întrerupt, la o nevoie, prin demisie), Klaus Werner Iohannis – cel de-al V-lea preşedinte al României – se regăseşte acum, la apus de soare, la scăpătat de carieră la cel mai înalt nivel, la cel mai scăzut nivel de încredere! Potrivit unei recente cercetări IRES, 91% dintre români aveau, mai zilele trecute, „puţină sau deloc” încredere în ultimul întâi locatar de la Cotroceni (asta pe când, în situaţii asemenea, potrivit celor care au ţinut socoteala, Ion Iliescu era la 49% încredere, Emil Constantinescu la 19% încredere, iar Traian Băsescu la 22%). Uimitor – ca să zicem cumva… – este că, potrivit sondajului, românii ar avea acum o (ceva) mai mare încredere în Vladimir Putin (şi în Rusia?!) – 16% şi multă – 45% – în revenitul locatar de la Casa Albă, Donald Trump. În context, conform aceleiaşi surse, e interesant de reţinut că 64% dintre ai noşti ar fi convinşi că UE (s-ar înţelege că şi România?) se poate impune la masa la care se iau majorele decizii cu „marile puteri mondiale” (înţelegând ei că ştiu care sunt celelalte, posibil adversare în interese), deşi doamna Ursula se află la o cotă de 57% neîncredere.

…Dar ce-i încrederea? O emoţie (vremelnic) adâncă, un sentiment (care, adesea, într-o clipă poate fi schimbat cu altul). S-ar zice că, azi (aşa, la mod sentimental), o groasă majoritate românească îşi doreşte în curând un „altfel” de preşedinte. Însă pe cine (şi mai cum să fie)?