Epoca de Aur (?)

…O seamă de oameni care vor fi fiind mai înţelepţi ca noi, cei de rând, s-au pus a se întreba de miercuri ce va fi fost în capetele americanilor care l-au votat (spre a ieşi preşedinte cu o majoritate relativ confortabilă a numărului de electori) pe Donald Trump – cel care ne-a fost prezentat până atunci, dar pe alocuri şi după, aproape doar prin acide clişee caricaturale. Iar răspunsurile concrete, dincolo de tot felul de clişee, dacă n-au venit încă, ar urma să se contureze în viitorul apropiat, eventual şi după 20 ianuarie 2025, ziua preluării mandatului, probabil că după o evaluare mai atentă şi mai obiectivă a eventualelor beneficii vs eventualele prejudicii. Că de aceea preşedintele SUA este (şi) al nostru (…la Bucureşti, Budapesta, Paris, Berlin etc., ba chiar la Moscova ori Beijing) căci, fiind Washington considerat (deşi nu peste tot acceptat) sediu al puterii planetare, de acolo (re)curg nişte aşteptări… Uite că o consecinţă imediată a fost că, numai în câteva ceasuri, dolarul a înregistrat cea mai mare şi mai „abruptă” creştere (după o alta din 2022), de 1,5%, aceasta fiind, evident, în detrimentul euro şi al lirei sterline, deci al Europei unite şi a celei insulare. Adresându-se „întregului popor american” (implicit şi Planetei), republicanul Donald Trump i-a făgăduit acestuia o „epocă de aur”. Rămâne de văzut, aşadar, dacă aceasta (chiar numai la nivel declarativ deocamdată) va avea drept consecinţă o… „epocă de tinichea” în alte părţi ale lumii, aşa cum astăzi sunt formulate temerile.