> Dacă nu dăm drumul la mai multă autonomie economică şi de decizie, plătim!
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, prezent, joi, la Rădăuţi, la sesiunea ştiinţifică anuală a Institutului „Bucovina” al Academiei Române cu titlul „Bucovina – cultură şi spiritualitate europeană. Simbolistică imperială şi realităţi socio-economice”, care este dedicată evocării lui Eudoxiu Hurmuzachi şi a lui Iancu Flondor, a susţinut necesitatea unor abordări curajoase în perioada următoare în ceea ce priveşte preluarea unor modele cum a fost Iancu Flondor şi a subliniat necesitatea descentralizării.
„Noi, bucovinenii, trebuie să avem curajul să spunem despre modele, despre poveşti de succes, despre oameni care trebuie să fie o călăuză pentru politicieni. Numai dacă mă gândesc la Iancu Flondor, noi, care trecem astăzi prin politică, ne întrebăm: Facem ce au făcut înaintaşii noştri? Avem vreo amprentă politică din ce au făcut oamenii ăştia? Lăsăm ceva în urmă? Avem abordări curajoase cum le-au avut ei la momentul acela?” a spus preşedintele CJ Suceava.
Flutur a vorbit între altele despre abordările diferite la acea perioadă ale lui Iancu Flondor şi Ion Nistor, primul fiind adeptul descentralizării, şi a arătat că şi în realizarea programului de guvernare al PNL, pe care îl coordonează, susţine descentralizarea curajoasă şi nu pe hârtie a ţării.
„Azi avem nevoie de descentralizare, pentru că atitudinea capitalelor mari, a centrelor mari, a Bucureştiului este hegemonică, să concentreze totul, dacă se poate, acolo. Atitudinea Iaşului faţă de Suceava…, dacă s-ar putea să nu avem Facultate de Medicină la Suceava ca să fie acolo tot! A fost asta bine sau a fost rău? Eu cred că a fost rău” a adăugat Gheorghe Flutur.
El a dat ca exemplu modelul de organizare al judeţului Suceava în comparaţie cu cel al judeţului Iaşi.
„Uitaţi-vă cum e organizat judeţul Suceava. Are oraşe mai multe, dar mai mici, sau e mai bine un Iaşi care adună totul în Iaşi, iar în jur rămâne o zonă săracă? Vreau să discutăm despre astea. Sunt modele care au fost inspirate aici în Bucovina şi care cred că ar trebui discutate mult mai curajos în perioada care urmează. De ce Bucovina este altfel oare? De ce oamenii au o abordare mai pragmatică? Eu m-aş folosi de asta pentru lecţii de viitor pentru generaţiile tinere. Modele de descentralizare în administraţia publică, modele de descentralizare în domeniul sănătăţii” a mai declarat Gheorghe Flutur.
El a apreciat că dacă face comparaţia cu trecutul constată că unele lucruri nu au evoluat, ci au involuat faţă de modelele de atunci.
„Dezvoltarea a însemnat descentralizare, inclusiv în ceea ce voia Iancu Flondor în abordările lui pentru care n-a prea fost iubit la Bucureşti şi s-a întors acasă. Şi astăzi e nevoie de aşa ceva. Dacă vrem ca totul în pălăria mare a Bucureştiului să se hotărască şi nu ai aici nicio putere, bine sau rău, dar eşti judecat la patru ani: plăteşti sau eşti stimulat. Dar aşa, în oala mare şi greşelile se ascund mai uşor şi nu se văd. Şi mediocritatea şi non-performanţa se ascund în oala mare. Cu cât eşti mai aproape aici, de judecătorul suprem – poporul – cu atât te temi să greşeşti ca om politic sau eşti mai repede tras de mânecă şi este mult mai bine” a mai spus Flutur.
El consideră că regionalizarea României trebuie să se întâmple foarte repede.
„Nu cred că trebuie întârziat. Noi, politicienii, din diverse motive n-am avut curajul să abordăm problema descentralizării şi regionalizării aşa cum trebuie, iar acum suferim. Uitaţi-vă că putem face trimitere la toate programele de dezvoltare cum e şi «Satul românesc». Facem un pact cu satul românesc, vedem ce se întâmplă cu el? Se depopulează satul românesc în ritm extraordinar de periculos? Salvăm ceva? Punem ceva în loc? Păi dacă tabla de pe şcoală se aprobă la Bucureşti dacă o schimbă, avem consecinţele. Dacă nu dăm drumul la mai multă autonomie economică şi de decizie, plătim” a arătat Gheorghe Flutur. (N.B.)
Comentarii