Dumnezeiasca Arătare a Preasfintei Treimi în momentul Botezului Domnului în râul Iordan a fost sărbătorită cu bucurie şi emoţie sfântă sâmbătă, 6 ianuarie 2024, la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” – Catedrala Arhiepiscopală.
Praznicul de astăzi aminteşte de prima descoperire a Preasfintei Treimi înaintea tuturor celor veniţi la Iordan, dar şi de începutul activităţii publice a Mântuitorului, la vârsta de 30 de ani. Primirea de către Domnul Hristos a botezului din mâinile lui Ioan evidenţiază nu doar nemăsurata Lui smerenie, cât mai ales venirea Împărăţiei Cerurilor aproape de om, căci Fiul lui Dumnezeu Întrupat intră ultimul în apele ce ascultaseră nenumărate mărturisiri de păcate, răscumpărându-le.
Este o reiterare a actului creaţiei, căci precum odinioară lumea, înmulţindu-se fărădelegile, a fost curăţită prin apele nimicitoare ale potopului, acum are posibilitatea ieşirii din întunericul păcatului pentru a intra în lumina îndumnezeirii prin apele resfinţite de „Mielul lui Dumnezeu, Cel Ce ridică păcatele lumii” (Ioan 1, 29). Adăugând trăirea zilnică a îndemnului: „Pocăiţi-vă!”, ne vom putea apropia „cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste” de Cel Ce este Izvorul Vieţii Veşnice. Cosma Monahul surprinde concentrat acest adevăr de credinţă: „Când cu arătarea Ta ai luminat toate, atunci marea cea sărată a necredinţei a fugit şi Iordanul, cel ce curgea în jos, s-a întors, ridicându-ne pe noi la cer.”, întrucât „Trimis fiind de Tatăl, prealuminate Cuvinte, vii să goneşti cuprinderea nopţii cea rău întunecată, să dezrădăcinezi păcatele oamenilor şi să-i tragi la Tine, Fericite, ca nişte fii luminaţi cu Botezul Tău cel din curgerile Iordanului.” (din Canonul Utreniei la sărbătoarea Botezului Domnului).
În prezenţa a numeroşi credincioşi, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a săvârşit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, pe un podium special amenajat în incinta aşezământului monahal.
Ca de fiecare dată, în duminici şi la marele sărbători, Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou” a Catedralei Arhiepiscopale, dirijată de părintele Lucian – Ionuţ Tablan Popescu, a răspuns liturgic ecteniilor şi rugăciunilor înălţate de soborul slujitor.
În timpul împărtăşirii clericilor, pr. dr. Ilie Macar, paroh al Parohiei „Sfântul Ierarh Nicolae” din Câmpulung Moldovenesc, a rostit un cuvânt de învăţătură în care a explicat înţelesul duhovnicesc al Evangheliei acestei zile. Sfinţia sa a tâlcuit troparul praznicului şi a explicat diferenţa dintre botezul pocăinţei practicat de Sfântul Ioan, în cadrul căruia păcatele erau mărturisite, dar nu iertate, şi Taina Botezului, ce înseamnă „naşterea din apă şi din Duh” prin care omul primeşte arvuna mântuirii. Totodată, acesta a adus în atenţie revelaţiile Preasfintei Treimi în Vechiul şi Noul Testament, dar şi tipurile de botez întâlnite în Biserica primară, accentuând necesitatea spovedaniei curate şi a săvârşirii faptelor bune pentru a fi cu adevărat „fii ai luminii”.
După Sfânta Liturghie, Înaltpreasfinţia Sa a oficiat Slujba sfinţirii celei mari a apei, cei prezenţi la Praznicul Botezului Domnului fiind binecuvântaţi apoi cu Agheasmă Mare. Cu acest prilej, ostenitori şi prieteni ai aşezământului monahal, împreună cu obştea, au pregătit 10.000 de sticle cu apa sfinţită, care au fost împărţite credincioşilor. Arhim. Serafim Grigoraş, stareţul mănăstirii, le-a mulţumit credincioşilor veniţi în număr mare să primească binecuvântarea arhierească şi le-a transmis că la final îi aşteaptă pe toţi să împărtăşească bucuria acestui mare praznic împărătesc, gustând ceva dulce şi un pahar cu vin fiert sau ceai, oferite cu toată dragostea şi binecuvântarea arhiereului locului.
Părintele Arhiepiscop Calinic a mulţumit părintelui oaspete pentru cuvântul de învăţătură şi a amintit faptul că predica Înaltpreasfinţiei Sale, în care prezintă un scurt istoric al sărbătorii, dar şi semnificaţiile teologice ale gestului Mântuitorului de a Se lăsa botezat de mâna omenească a Înaintemergătorului Său, Ioan, se regăseşte pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.
Potrivit îndemnului ierarhului, sărbătoarea Botezului Domnului ne oferă ocazia de a analiza profunzimile sufletului nostru şi de a evalua acţiunile noastre până în acest moment. „Să folosim prilejul sărbătorii de azi pentru a ne examina cum ne-am îndeplinit până acum angajamentele făcute la Botez prin naşi, martorii noştri, şi, căindu-ne pentru infidelităţile comise, să ne reînnoim hotărârea de a ne pune întreaga viaţă în slujba lui Dumnezeu. Numai aşa ne vom putea păstra vie conştiinţa nobleţei de fii după har ai lui Dumnezeu–Tatăl şi de fraţi ai lui Hristos în Duhul Sfânt.”
Nu în ultimul rând, chiriarhul eparhiei Sucevei şi Rădăuţilor a adresat mulţumiri organizatorilor şi tuturor participanţilor la această sărbătoare, felicitându-i pe cei care îşi serbează onomastica în aceste zile.
În timp ce o parte dintre slujitorii de la Catedrala Arhiepiscopală au rămas să împartă credincioşilor Agheasma Mare, un sobor de preoţi şi diaconi a plecat în procesiune, în sunet de toacă şi clinchetul cădelniţelor cu tămâie binemirositoare, spre Izvorul Sfântului Ioan cel Nou, aflat în Parcul Şipote, în imediata apropiere a lăcaşului de cult.
Apa curgătoare deasupra căreia a fost ridicat un baldachin izvorăşte de sub biserica închinată Marelui Mucenic Gheorghe, din locul în care, vreme de peste trei secole, a fost aşezată racla care adăposteşte moaştele Sfântului Ioan, ocrotitorul Cetăţii Sucevei. De-a lungul timpului, cei care l-au cinstit cu evlavie pe Sfântul Ioan cel Nou şi au folosit apa izvorului care îi poartă numele au primit de la Preamilostivul Dumnezeu, datorită mijlocirii Sfântului, ajutor, mângâiere şi vindecare.
Şi în acest an, praznicul împărătesc al Botezului Domnului – Teofania a fost prilej de înaltă trăire duhovnicească, mii de credincioşi venind la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” pentru a fi părtaşi la slujba care aduce aminte de evenimentul petrecut în urmă cu aproximativ 2000 de ani, când în apa Iordanului S-a revelat Preasfânta Treime.
IRINA URSACHI
Comentarii