Suntem încă în respiraţia zilei de 22 octombrie ca dată calendaristică. Dar şi ca dată din calendarul inimii PS Timotei care-şi înnumără acum anii şi după calendarul de familie. Într-un fel, timpul s-a oprit în loc între două borne „22 octombrie 2022 şi 11 martie 2023” din toamnă până-n primăvară şi din primăvară până în toamnă.
S-au adunat în caierul vieţii PS Timotei Prahoveanul / Aioanei multe şi mai multe. În octombrie trecut, în dulcea zi de 22 octombrie, Mama devenită octogenară răspundea cu zâmbet înlăcrimat fiului ce făcea parte din lumea superioară a clericilor. În 11 martie 2023 s-a rupt timpul lui a fi între este şi a fost.
Mama Elena nu mai putea răspunde decât cu glas ceresc. Totul, ca într-un laitmotiv, bocet în surdină şi recviem – din toamnă până în primăvară şi, iarăşi, din primăvară până în toamnă.
Chipul ei de bunătate şi blândeţe străluceşte acum în lumina aurie a toamnei, dar şi în lumina cea neînserată a Împărăţiei cerurilor. Dragostea maternă şi dragostea fiască – laolaltă – în această despărţire vremelnică.
Toată viaţa Mamei Elena a fost o liturghie şi o rugăciune perpetuă. Toată viaţa PS Timotei a fost şi rămâne o liturghie şi o rugă perpetuă pentru toţi credincioşii, clerici şi mireni, dar şi pentru părinţii Elena şi Miron, pentru fratele Dănuţ şi pentru toţi creştinii. Rugă şi plâns îndurerat şi înăbuşit, speranţă în lumea de apoi.
Mamă, de ce ai plecat? Acum, în zi de 22, aş fi venit să-ţi sărut mâna şi să-ţi cer binecuvântare. Ai avut atâtea dureri în viaţă. Ai purtat crucea văduviei şi ai făptuit acţiuni filantropice plăcute lui Dumnezeu. Eu îţi simţeam ruga fierbinte de acolo, de departe, de unde viaţa cetăţenească şi clericală mi-o cerea. Uniţi în duhul rugăciunii, te simţeam şi te simt aproape, mamă, chiar dacă acum ai poposit în lăcaşurile cereşti. Maica Domnului ţi-a înţeles durerea despărţirii vremelnice de fiul tău. Îndrept gândul meu pios spre voi, spre Rădăşenii locului nostru de veci.
Asta îmi e mângâierea şi alinarea. Sfântă Maică a Domnului şi Sfântă împărăteasă Elena, daţi-mi puterea de a merge mai departe pentru a-mi împlini datoria de slujitor al Domnului.
Cu smerită plecăciune, cu înţelepciune şi cu nădejde în ziua Învierii.
De altfel, „mamele sunt îngeri lăsaţi o vreme pe pământ din cer pentru a ne învăţa iubirea, jertfelnicia şi datoria” (Daniela Popa). O certitudine şi o mângâiere pentru îndureratul şi nemângâiatul înalt ierarh, când doamna Elena a păşit în Ţara de dincolo de negură.
Cartea „Aduceri aminte despre viaţa mamei mele Elena Aioanei” conţine Rânduri şi gânduri la ziua înveşnicirii şi Sfioase amintiri luminoase revărsate din tainiţa inimii, un panegiric pornit cu mesajul de condoleanţe al Patriarhului României, al membrilor Sfântului Sinod şi al altor înalte feţe bisericeşti, preacuvioşi preoţi şi preacuvioase maici, presbitere, scriitori şi prieteni mireni.
„Impresionant recviem pentru un chip iconic al unei generaţii a ruralităţii noastre aristocratice” (Grigore Ilisei). „Suntem mai bogaţi cu o Maică rugătoare la cer” (Mihaela Grădinariu).
Cartea adună şi mărturii de la pomenirea de 40 de zile din 19 aprilie 2023, precum şi un impresionant album de familie cu documente, precum cărţi de ctitorie conţinând donaţii în sume de bani, şi imagini foto, participanţi la ceremonie, jerbe, coroane, aranjamente florale.
O carte ce se cere citită sau recitită la zi importantă din viaţa PS Timotei când rememorează cu durere şi speranţă un moment esenţial al vieţii pământeşti şi al vieţii veşnice.
Comentarii