> Şapte din zece români evită în mod intenţionat ştirile, potrivit unui studiu
Şapte din zece români evită în mod intenţionat ştirile, fiind preferate informaţiile pozitive, jurnalismul orientat către soluţii şi jurnalismul explicativ, a declarat vineri prof. univ. dr. Raluca Radu, de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Bucureşti, menţionând ca sursă studiul internaţional multianual, condus de Universitatea Oxford, „Digital News Report”, din care şi România face parte.
Prezentarea sa online, sub titlul „România în Digital News Report, 2017-2023: consumul de informaţie, evitarea ştirilor şi încrederea în presă”, a deschis vineri lucrările în plen ale celei de a opta ediţii a Conferinţei internaţionale „Mass-media în postcomunism”, organizată de Universitatea din Oradea în perioada 13 – 14 octombrie.
„Este un fapt că în România şapte din zece persoane evită în mod activ ştirile. Pentru că sunt consumatori de conţinut online şi pe reţele de socializare, ei rămân informaţi dacă există un eveniment. (…) Încrederea în sursele de informaţii fluctuează şi depinde de crize interne şi crize internaţionale. Publicul digital, mai ales tânăr, are încredere în informaţiile pe care le caută în mod activ, dacă se duc pe site-urile redacţiilor. La nivel global, lumea vrea informaţii pozitive, îşi doreşte un jurnalism orientat către soluţii şi, foarte important, jurnalismul explicativ. Cred că aceasta este şansa jurnalismului în viitor, să explice oamenilor mai apăsat ceea ce se întâmplă. Cei mai tineri nu au niciun context şi nu înţeleg de ce se întâmplă diverse lucruri” a spus, în prezentarea sa, Raluca Radu.
Potrivit AGERPRES, specialista a afirmat că este o tendinţă globală pentru a evita ştirile, schimbând postul când încep programele de ştiri, încercând să evite anumite subiecte care îi afectează emoţional, care cresc gradul de anxietate. „39% din cei întrebaţi au declarat că evită în mod activ ştirile despre Ucraina. Un motiv este că oamenii s-ar putea să se simtă neputincioşi în faţa unor ştiri oribile despre ce se întâmplă lângă noi, pe care, pe de o parte, redacţiile sunt obligate să le informeze” a punctat Raluca Radu.
Tema specială din acest an a conferinţei a fost „Mass-media, sub lupa cercetătorilor şi a practicienilor”. Toate cele 57 de lucrări prezentate, patru în plen şi celelalte pe cele cinci secţiuni, se vor regăsi în volumul colectiv ce va fi tipărit, ca în fiecare an, la Editura Tritonic, Bucureşti, formând o colecţie şi difuzată în biblioteci. Invitaţii din acest an sunt profesori, specialişti în jurnalism, cercetători din sfera comunicării de masă, studenţi şi jurnalişti din România, Republica Moldova şi Ungaria.
În prezentarea sa „Inteligenţa artificială şi jurnalismul. Tehnologia – duşman sau aliat?”, directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a subliniat că evoluţia tehnologică actuală, din ce în ce mai accentuată, supune domeniile media şi instituţiile de presă la provocări nemaiîntâlnite, la care, vrând, nevrând, trebuie să se adapteze din mers.
„Mai mult ca oricând, tehnologia a intervenit în activitatea zilnică a jurnaliştilor. Pandemia mai ales a scos la iveală adaptabilităţi pe care nu le-am avut până în acel moment. Pot spune, cu asumare, că jurnaliştii, ca profesie, au fost, în ultimii 20 – 25 de ani, cei care au trebuit să se adapteze cel mai mult dezvoltării tehnologice, pentru a rămâne în pas cu dezvoltările celorlalte instituţii” a menţionat Claudia Nicolae. Directorul general AGERPRES a pus accentul pe un fapt cu care mediul jurnalistic se confruntă foarte mult, anume dezinformarea, şi mai ales în rândul tinerilor, „o generaţie fragilă, bombardată informaţional”, care nu are o gândire analitică formată în timp.
Comentarii