> Mai veche decât Cernăuţiul, suburbia Roşa, azi e aproape complet ucrainizată > Comemorarea eroilor neamului, martirizaţi în anii „eliberării” provinciei româneşti de către iscoadele sovietice
În această oază a evlaviei ortodoxe, Biserica din suburbia Cernăuţului Roşa, la 8 octombrie curent, o mână de români, sub oblăduirea părintelui Ion Blaga, îşi mai păstrează fiinţa naţională. De Ziua Cernăuţului, oraş cu o evidentă urmă românească, doar aici, în leagănul credinţei şi dăinuirii neamului, poţi auzi vorbă românească, serviciile religioase fiind oficiate în limba română.
La Roşa, veche vatră românească – mărturie sunt pietrele cetăţii Ţeţina, cea mai frumoasă parte din trupul Cernăuţiului, chiar mai veche decât Cernăuţiul, unde rănile trecutului sângerează dureros, cel mai temeinic ocrotitor şi pilon al fiinţei naţionale este Credinţa strămoşească ortodoxă – Biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, care-i ajută pe românii din această frumoasă parte de Ţară să-şi păstreze ce este al lor de la Dumnezeu, să se roage în limba strămoşilor, în limba română. Doar dangătele clopotelor acestui impunător locaş de cult îi mai susţine pe români în procesul înstrăinării odraslelor de limba mamei.
Pentru a păstra vie memoria martirilor, aceşti moştenitori ai identităţii naţionale, cu 30 de ani în urmă, în octombrie 1992, au înălţat spre veşnică amintire un monument simbolic al eroilor neamului, crucificaţi pe crucea Golgotei de un regim barbar şi asupritor, monument renovat în 2022 cu sprijinul Societăţii „Golgota” şi al unor români cu suflet mare de la Roşa. De atunci şi până azi, la altarul de jertfă al neamului nu se sting lumânările, pelerinajele şi parastasele fiind organizate cu sprijinul Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, preşedinte Vasile Răuţ, cu participarea constantă a liderilor tuturor societăţilor româneşti din ţinut, a reprezentanţilor mass-media de limba română.
Cât de frumos a oficiat părintele Ion Blaga serviciul divin în limba strămoşilor, cât de frumos au cântat coriştii în limba română! Parcă renăscu-se Cernăuţul de odinioară!
Preşedintele Vasile Rauţ a evocat momente dramatice a românilor deznaţionalizaţi de regimul sovietic comunist după cedarea nordului Bucovinei, impunându-li-se să-şi lase căsuţele plângând, fiind duşi în neagră străinătate ca să piară neamul românesc. Iar dna Maria Timcu, preşedinta filialei din Roşa a Societăţii „Golgota”, cu ochii în lacrimi, a reînviat momentele înălţării simbolicului monument cu 30 de ani în urmă, concretizând că, dintre românii care au contribuit la aducerea Acasă, pe această cruce, a numelor eroilor români, martirizaţi de sovietici, în viaţă e doar Nicolae Cosma, care a împlinit vârsta de 94 de ani.
Întotdeauna, aproape de lacrima inimii noastre e Consulatul General al României la Cernăuţi – inima Patriei noastre istorice spre care erau îndreptate privirile românilor care îşi doreau să trăiască liberi în ara lor, să vorbească în limba strămoşilor, nu într-o limbă străină, spre care ne sunt îndreptate şi gândurile, aspiraţiile noastre, când avem nevoie de ajutor, de sprijinul Ţării-Mamă, mai ales, când se încearcă să ne lipsească de Limba Mamei – Limba Română.
Susţinute de Consulatul General al României la Cernăuţi, de dna Consul General Irina Loredana Stănculescu, manifestările noastre de comemorare, culturale, se bucură întotdeauna de prezenţa diplomaţilor români. Cu pietate şi recunoştinţă dl ministru plenipotenţiar Nicolae Dan Constantin a depus un buchet de flori la monumentul martirilor. În mesaju-i emoţionant a pulsat căldura bucuriei de a fi alături de românii din nordul Bucovinei, referindu-se la sprijinul acordat de Departamentul Românilor de Pretutindeni, a mulţumit preşedintelui Vasile Rauţ „pentru efortul de a păstra vie memoria înaintaşilor noştri care s-au jertfit pentru neam. Suntem aceeaşi naţiune pe acest pământ de secole. Este bine să nu uităm sacrificiile pe care le-au făcut. Aceasta este istoria noastră. Or, cine nu cunoaşte istoria riscă să repete greşelile. Din păcate trăim aceleaşi timpuri nu uşoare. Mulţi români sunt plecaţi la război, unii au murit, alţii e posibil să nu se întoarcă, Este aproape acelaşi gen de suferinţă resimţită de noi, românii de aici, ca în acea perioadă. Aceasta ne determină să fim uniţi şi să nu ne uităm eroii neamului” a conchis diplomatul român.
„Azi, la aniversarea a 615 ani de la prima sa atestare, când Cernăuţiul a lăcrimat cu lacrimile românilor martirizaţi, cu lacrima limbii noastre, dar şi a copiilor omorâţi în estul şi sudul Ucrainei de aceiaşi invadatori ruşi, preşedintele Societăţii «Golgota» ne-a adunat din nou la monumentul suferinţei neamului din curtea Bisericii Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, unde cerul nostru de sfinţi lăcrimează cu lacrimi de sânge. Ce-i drept, lăcrimează şi inima noastră, fiind martori că Graiul Străbunilor încetul cu încetul dispare din cea mai veche parte din trupul Cernăuţiului – suburbia Roşa. Ne-am convins pe viu despre acest adevăr. Rătăcind cu maşina pe uliţele localităţii şi întrebând de localnicii întâlniţi în cale unde se află biserica, toţi ne-au răspuns în ucraineană, doar o singură bătrânică ne-a vorbit în limba română. Nu au cum să nu plângă îngerii din cerul nostru cu sfinţi!” a sesizat jurnalista Felicia Toma, administratoare a site-ului „Zorile Bucovinei”, prezentă in corpore cu dl Nicolae Toma, redactorul-şef al „Zorilor Bucovinei”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din Ucraina, adresând mulţumiri preşedintelui Vasile Rauţ, demn urmaş al predecesorului său, regretatul patriot, preşedintele Octavian Bivolaru, care păstrează vie flacăra memoriei celor omorâţi fără vină, doar pentru faptul că-şi iubeau Limba, Neamul, părintelui Ion pentru frumoasa slujire în limba strămoşilor şi românilor din Roşa, fiindcă îşi păstrează Limba Mamei, credinţa strămoşească ortodoxă, sensibilizând că Zorile Bucovinei a fost şi este alături de românii din Roşa şi nu numai, scrie de zeci de ani despre problemele şi durerilor lor.
Cine nu cunoaşte trecutul nu are nici viitor – au conştientizat vicepreşedinta Societăţii „Golgota” Maria Toacă şi jurnalistul Vasile Carlaşciuc. Elena Nandriş, preşedinta Societăţii culturale „Gr. Nandriş” din satul martir Mahala, a evocat tragediile românilor după „eliberare”, iar Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „M. Eminescu”, redactor-şef al „Gazetei de Herţa”, a dat citirii unei poezii din propria creaţie dedicată martirilor.
FELICIA NICHITA-TOMA,
„Zorile Bucovinei”, Cernăuţi
Comentarii