Canonul Sfântului Andrei Criteanul, la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”

În prima zi a Postului Mare, luni, 27 februarie 2023, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a săvârşit slujba Pavecerniţei Mari unită cu Canonul Sfântului Andrei Criteanul la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava – Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”.

Înconjurat de un sobor de preoţi, Înaltpreasfinţia Sa a citit prima parte a Canonului Mare al Sfântului Andrei Criteanul, imn care are scopul de a aduce în prim plan conştientizarea păcatului, necesitatea chemării neîncetate a numelui Mântuitorului Iisus Hristos şi importanţa smereniei şi a pocăinţei. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale.

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de arhid. Vasile Demciuc, consilier eparhial în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu şi arhitectură bisericească, şi lector la Facultatea de Istorie şi Geografie din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava.

Părintele le-a vorbit credincioşilor prezenţi în Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” despre însemnătatea operei Sfântului Andrei Criteanul. A fost evidenţiat privilegiul citirii rugăciunilor Canonului, subliniindu-se totodată îndemnul spre luare-aminte la faptele noastre pe care ni-l adresează Sfântul Andrei prin rugăciunea citită în primele patru zile ale Postului Mare.

„Credinciosul care participă la slujba Canonului este luat parcă de mână şi purtat într-o lungă călătorie, care începe cu facerea lumii şi continuă până dincolo de pragul acestei vieţi, în veşnicie; pe parcursul întregii călătorii este invitat să privească şi să cugete la diferitele momente ale istoriei mântuirii. În cadrul acestui proces, credinciosul descoperă că nu este un simplu spectator, ci se vede pe sine participând direct la fapte şi întâmplări pe care mai înainte le-ar fi considerat exterioare, străine lui.

Rugăciunea credincioşilor adunaţi în biserică nu este un monolog, ci o voce a unui dialog care are loc în adâncurile tainice ale existenţelor umane. Credincioşii vorbesc cu persoanele prezente în mod nevăzut alături de ei: Dumnezeu Cel în Treime, Maica Domnului, Cuvioasa Maria Egipteanca şi Sfântul Andrei Criteanul însuşi.

Care este rostul Canonului Sfântului Andrei Criteanul? Rostul acestuia este să ne descopere păcatul şi, astfel, să ne conducă spre pocăinţă; să descopere păcatul, nu prin definiţii şi înşiruiri, ci printr-o adâncă meditaţie asupra măreţei istorii biblice, care este, cu adevărat, o istorie a păcatului, a pocăinţei şi a iertării”.

Şi marţi, 28 februarie, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic a săvârşit slujba Pavecerniţei Mari, în cadrul căreia a citit a doua parte din Canonul Sfântului Andrei Criteanul, conform rânduielii liturgice a primei săptămâni din post, la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava – Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou. Miercuri, 29 februarie, ierarhul a oficiat Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite.

Canonul Sfântului Andrei Criteanul, renumit pentru profunzimea învăţăturilor teologice, este una dintre cele mai cunoscute slujbe din perioada pregătirii pentru Praznicul Învierii Domnului. Numit şi Canonul lacrimilor, imnul reprezintă un îndemn la pocăinţă, contribuind la întărirea creştinului în perioada urcuşului duhovnicesc şi la pregătirea pentru întâlnirea cu Dumnezeu Fiul, Mântuitorul Iisus Hristos.

Canonul cel Mare este scrierea în versuri a Sfântului Andrei Criteanul ce scoate în evidenţă nevoia smereniei şi a pocăinţei, elemente esenţiale pentru eliberarea sufletului de păcate. Acest imn liturgic presupune rostirea a peste 250 stihiri a căror temă centrală o reprezintă părerea de rău pentru păcat şi dorul pentru redobândirea curăţiei sufletului, urmate de cererea: „Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă!”.

Potrivit rânduielii liturgice, Canonul cel Mare se citeşte fragmentat în primele patru zile din Postul Mare, în cadrul slujbei Pavecerniţei Mari. Este citit în întregime în a cincea săptămână a Postului Sfintelor Paşti, în ziua de miercuri, înaintea duminicii dedicate Sfintei Maria Egipteanca, pentru a evidenţia faptul că cei care s-au smerit şi s-au căit pentru păcatele săvârşite au dobândit Împărăţia Cerurilor.

IRINA URSACHI,

ArhiepiscopiaSucevei.ro

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI