În ciuda politicii haotice a guvernului, România a reuşit să rămână una dintre performerele economice ale Uniunii Europene, evoluţie reflectată şi de stabilitatea cursului euro/leu.
Prima şi ultima medie ale anului trecut au fost de 4,9474 lei/euro, evoluţie ce poate fi comparată drept o declaraţie de intenţie a BNR, că va continua să urmărească cu atenţie cursul, folosit drept una din principalele pârghii antiinflaţioniste. În regiune, moneda poloneză, care a atins în 11 octombrie un minim istoric de 4,8711 zloţi/euro, s-a depreciat cu peste 2,2%, iar cea maghiară a pierdut aproape 9%, după recordul negativ de 432,94 forinţi/euro înregistrat în 13 octombrie.
Tranzacţiile de vineri din piaţa locală s-au rezumat la culoarul 4,945 – 4,95 lei, cu închiderea la 4,95 lei, pentru ca seara, peste Ocean, să fie atins un minim de 4,94 lei.
Presiunea pe curs se va menţine, în condiţiile în care deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a crescut în primele opt luni la 23,038 miliarde euro, faţă de 14,320 miliarde euro în perioada similară din 2021.
Pentru a stopa orice fel de tentativă de speculare a leului, BNR avea la dispoziţie la sfârşitul lui noiembrie o rezervă valutară de circa 46 miliarde euro, cea internaţională (inclusiv aur) fiind de peste 51 miliarde euro. Totodată, ea se poate împrumuta până la data de 15 ianuarie 2024, cu până la 4,5 miliarde euro de la BCE.
Conform unei analize a Băncii Transilvania, exporturile vor decelera în 2023 la 9,2%, faţă de 12,5% în 2021, în timp ce majorarea importurilor va fi de 10,4% comparativ cu 14,6% în urmă cu 2 ani. În privinţa dinamicii PIB-ului, cei de la Banca Transilvania anticipează o frânare de la 5,1% în 2021 la 2,4%, urmând ca în 2024 economia să crească cu 3,7%. În schimb, analiştii CFA România estimează pentru acest an o încetinire a avansului economic la 1,6%.
Indicii ROBOR au închis anul pe scădere, semn că la şedinţa BNR din 10 ianuarie majorarea dobânzii de referinţă nu va fi mai mare de 0,50 puncte de bază. Măsura va reuşi să tempereze inflaţia şi să faciliteze creditarea, într-un an în care zona euro, principalul partener economic al României, riscă să intre în recesiune.
În ciuda evoluţiei descendente, indicii ROBOR se află la maxime ale ultimilor aproape 13 ani. În ultima şedinţă din 2022, cel la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 7,60 la 7,57%, minim care nu a mai fost atins de la sfârşitul lui iulie. Cel la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 7,83 la 7,81%, minim al ultimelor 5 luni. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a încheiat anul la 8,09%, după o „haltă” de două săptămâni la 8,10%.
Euro a scăzut de la 1,14 dolari la aproape 0,95 dolari şi a închis anul la 1,0704 dolari, semn că Rezerva Federală preferă un dolar mai slab în 2023, care să stimuleze economia. În piaţa locală, moneda americană a atins un record de 5,1794 lei, în 28 septembrie, faţă de 4,3559 lei, la începutul anului, pe care l-a încheiat la 4,6346 lei.
Recordul istoric atins de francul elveţian a fost de 5,2155 lei, în 28 septembrie, media de la finalul anului trecut fiind de 5,0289 lei.
Lira sterlină a crescut în 7 martie la un maxim de 6,0112 lei şi a încheiat 2022 la 5,5878 lei, în condiţiile în care economia Regatului Unit a intrat deja în recesiune.
Gramul de aur a atins recordul de 293,9846 lei, în 7 martie, după un început de an la 255,7583 lei. Preţul de la sfârşitul lui 2022 a fost stabilit de BNR la 270,6553 lei, însă metalul galben a închis anul pe creştere la 1.825 dolari, investitorii căutând plasamente sigure.
Comentarii