Judeţul Suceava are cei mai mulţi copii rămaşi singuri acasă!

> Gabriela Alexandrescu (Salvaţi Copiii): Copiii rămaşi în ţară, în vreme ce părinţii lor muncesc peste graniţe, au devenit un fenomen sociologic specific României

Organizaţia Salvaţi Copiii România a anunţat de curând că va întări programul de sprijin pentru copiii rămaşi singuri acasă în judeţele Suceava, Iaşi, Vaslui, Hunedoara şi Mureş, în contextul în care rezultatele unei analize realizate în acest an, pe un eşantion de 719 copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, beneficiari ai programului de sprijin al Salvaţi Copiii, arată impactul pozitiv al programului, atât în ceea ce priveşte stările emoţionale, cât şi performanţele şcolare ale copiilor: relaţiile copiilor cu ceilalţi colegi de clasă sunt descrise ca bune, fără dificultăţi în cazul a 80% dintre ei, iar performanţele şcolare s-au îmbunătăţit pentru 58% dintre copiii din program.

Aproape jumătate (44%) dintre copiii ai căror părinţi lucrează în străinătate au rămas în ţară fără mama alături, fie că aceasta este plecată împreună cu tatăl, fie că este singurul părinte plecat din familie, arată datele procesate de Salvaţi Copiii România; 21.024 de copii au ambii părinţi plecaţi peste hotare sau provin din familii în care părintele unic susţinător este plecat, potrivit statisticilor oficiale.

Astfel, cu toate că nu au părinţii alături, copiii resimt într-o proporţie mai mică trăiri emoţionale precum tristeţe, singurătate, furie, oboseală şi într-o proporţie mai mare stări precum liniştea, veselia, siguranţa, dacă sunt integraţi în programe de sprijin socio-educaţional. Pentru a evalua modul în care copiii se simt din punct de vedere emoţional, au fost folosite o serie de atribute, pozitive sau negative, pentru care respondenţii au fost îndemnaţi să evalueze, pe o scală de la 1 la 10, măsura în care fiecare dintre aceste stări îi definesc.

În cazul tristeţii, scorul mediu pentru copiii cu părinţii plecaţi din programul Salvaţi Copiii este de 3,5 (ca valoare medie, la nivelul întregului eşantion), în cazul singurătăţii este de 2,8, pentru oboseală, scorul mediu menţionat de copiii din program este 4, în vreme ce în cazul furiei scorul este de 3,2.

Pentru aspectele pozitive, pentru copiii cu părinţi plecaţi din programul organizaţiei au reieşit scoruri medii de 7,7 pentru linişte, 8,8 pentru siguranţă şi 8,5 pentru veselie.

În ceea ce priveşte latura educaţională, 58% dintre copiii din program au declarat că au parcurs materia şcolară fără probleme.

Relaţiile copiilor cu ceilalţi colegi de clasă sunt descrise ca fiind bune, fără dificultăţi în cazul a 80% dintre copii şi cu probleme (moderate sau grave în cazul a 11% dintre ei); 9% dintre copii nu au răspuns la această întrebare.

Atmosfera de la activităţile Salvaţi Copiii este considerată plăcută de 50% dintre copii, prietenoasă de 50%, relaxantă de 35%, calmă, liniştită de 35%, confortabilă de 24%.

Programul de sprijin socio-educaţional este cu atât mai important cu cât datele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România în decembrie 2021, pe un eşantion format din persoanele în grija cărora au rămas 855 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, beneficiari ai programelor Organizaţiei Salvaţi Copiii, arată că:

> Intenţia de a lua copilul în străinătate, alături de părintele/părinţii plecaţi, apare doar în cazul a 7% dintre copiii din eşantion. Pentru marea majoritate a cazurilor (79%) nu există o astfel de perspectivă, diferenţa fiind reprezentată de situaţiile în care părinţii nu au luat încă o decizie în acest sens. Deşi procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate alături de părinţi este redus (doar 7%), observăm că foarte mulţi dintre părinţii plecaţi nu intenţionează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), în timp ce 38% au o astfel de intenţie, iar în celelalte cazuri nu s-a luat încă o decizie în acest sens.

> Dintre factorii care ar putea contribui la luarea unei decizii de întoarcere definitivă în ţară, cel mai frecvent invocat ţine de piaţa muncii (locuri de muncă, condiţii de salarizare) – 39%, urmat de îmbunătăţirea sistemului de sănătate (24%) şi de ameliorarea climatului social general/vieţii politice (20%).

În acest context, Organizaţia Salvaţi Copiii România a anunţat că va extinde programul de sprijin pentru copiii rămaşi singuri acasă, derulat cu sprijinul PEPCO România, în judeţele Suceava, Iaşi, Vaslui, Hunedoara şi Mureş.

În etapa actuală de program, lansată în luna octombrie, 690 de copii vor fi integraţi în programe complexe de suport socio-educaţional. Totodată, 300 de părinţi şi reprezentanţi ai copiilor vor beneficia de sesiuni de educaţie parentală, de consiliere socială şi îndrumare juridică, iar 50 de cadre didactice din şcoli partenere vor participa la workshop-uri destinate întăririi capacităţii şcolilor de a oferi servicii copiilor afectaţi de migraţia economică a părinţilor.

De asemenea, în cadrul acestui program este continuată şi campania de conştientizare a importanţei timpului de calitate părinte-copil, lansată în luna august a acestui an sub egida mesajului „Împreună totul este mai bine!”.

 Activităţi de conectare între copii, părinţi reîntorşi din străinătate, bunici sau alte rude în grija cărora au rămas copiii în ţară vor fi pregătite pentru luna decembrie, în şase centre locale din judeţele Suceava, Iaşi, Vaslui, Hunedoara şi Mureş. În plus, cu sprijinul ghidului cu activităţi şi recomandări realizat în cadrul campaniei, 15 şcoli partenere vor pregăti astfel de activităţi, având în vedere că luna decembrie este unul din momentele din an în care părinţii reuşesc să revină în România.

Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Salvaţi Copiii România, a explicat: „Copiii rămaşi în ţară, în vreme ce părinţii lor muncesc peste graniţe, au devenit un fenomen sociologic specific României. Implicaţiile sunt multiple, de la cele sociale, la cele educaţionale şi psiho-emoţionale şi de aceea am decis să întărim programul de sprijinire a acestor copii, pe toate cele trei componente. Nu putem suplini absenţa părinţilor, dar putem să ajutăm copilul să nu reacţioneze la această absenţă printr-o traumă”.

Aflăm că, începând din mai 2019, cu sprijinul PEPCO România, Salvaţi Copiii a intervenit activ pentru ca 2.000 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate sau care provin din familii vulnerabile socio-economic să facă faţă dificultăţilor educaţionale, psihologice şi sociale şi vulnerabilizărilor suplimentare generate de perioada pandemică. Astfel, aceştia au fost incluşi în clase de educaţie remedială, pentru a putea recupera decalajele în învăţare, au participat la activităţi de socializare, au fost consiliaţi psihologic, atât ei, cât şi familiile lor şi au beneficiat de suport material de urgenţă.

Harta copiilor rămaşi singuri acasă

76.170 de copii sunt în grija rudelor sau a unui părinte, în ţară, în urma migraţiei economice a părinţilor, arată statisticile oficiale, care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

Cei mai mulţi copii rămaşi singuri acasă sunt în judeţele:

  1. Suceava – 6.518; 2. Botoşani – 5.025; 3. Iaşi – 4.855; 4. Neamţ – 4.019; 5. Bacău – 3.809; 6. Prahova – 3.196; 7. Galaţi – 3.067; 8. Vaslui – 2.919; 9. Constanţa – 2.765; 10. Maramureş – 2.064.

Servicii destinate protecţiei copiilor cu părinţii plecaţi în străinătate

Amploarea fenomenului copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate face necesară dezvoltarea unei reţele de servicii specializate destinate acestor copii. Organizaţia Salvaţi Copiii a creat astfel de servicii, adresate atât copiilor, cât şi părinţilor lor şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010. Peste 12.500 de copii şi 8.200 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinţi, au beneficiat până acum de servicii de intervenţie directă. Peste 127.000 de persoane, părinţi, copii şi specialişti, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă şi la obligaţiile ce le revin părinţilor la părăsirea ţării. (N.B.)

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI