Două zile minunate printre cărţi şi cititori

Şi în acest an, 2022, al războiului (spre deosebire de cei doi precedenţi, ai pandemiei), în zilele de 12 şi 13 mai, cărţi, cititori şi autori, edituri şi librării au însufleţit holul central din corpul A al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava sub arcada ediţiei a VIII-a Salonului Internaţional de Carte „Alma Mater Librorum”, cu tema „Cartea – sursă de înţelepciune, destindere şi combatere a dezinformării” şi cu Editura Universităţii Naţionale „Iuri Fedkovici” Cernăuţi, Ucraina – invitată de onoare.

Cu un cald bun venit din partea comitetului de organizare – bibliotecarele Lăcrămioara Ciobanu, Liliana Ciobanu, Mihaela Cristea, Antoneta Mihailescu, în frunte cu directoarea Bibliotecii Universităţii, prof. univ. dr. DHC Sanda-Maria Ardeleanu, inima acestui Salon – şi a conducerii Universităţii, prin glasul prorectorului Mircea A. Diaconu, manifestarea a fost deschisă, conform tradiţiei sale, de un „raport” la zi al Editurii Universităţii, prezentat de directorul acesteia, lector univ. dr. Victor-Andrei Cărcăle, şi de lansarea unui volum reprezentativ pentru politica sa editorială, „Pe fibra textului. 50 de lecturi complice” de Elena-Brânduşa Steiciuc. Cartea a fost prezentată elogios de Mircea A. Diaconu, care a vorbit despre un exerciţiu critic fundamentat pe toleranţă, un exerciţiu prin care autoarea intră în dialog cu figuri extraordinare din lumea întreagă, dar şi cu suceveni, din rândul acestora Elena-Brânduşa Steiciuc preţuind cărţile semnate de Mircea A. Diaconu, Maria Elena Cuşnir, Doru Olaş, Alexandru Ovidiu Vintilă, Constantin Severin, Tiberiu Avram, Constantin Papuc, în a căror valoare crede cu tărie.

Un alt glas al conducerii Universităţii, glasul prorectorului Ştefan Purici, a apreciat importanţa temei şi calitatea Salonului, Domnia Sa aplecându-se de asemenea asupra unei cărţi apărute la editura universităţii sucevene, „Interferenţe lingvistice şi culturale la Cernăuţi şi în lume. Eminescu în limbile lumii (traduceri, receptare critică şi academică)”, volum coordonat de Gina Puică şi Liubov Melniciuk, cu un sincer cuvânt de laudă pentru cei şase ani de lectorat de română la Cernăuţi ai Ginei Puică, cursurile sale fiind bogat completate de o mulţime de acţiuni de popularizare a datinilor şi tradiţiilor noastre, a monumentelor şi frumuseţilor României, de implicarea în desfăşurarea meselor rotunde (ale căror comunicări constituie substanţa cărţii) a unor invitaţi şi din alte ţări ale Europei. „Am participat cu emoţie la întâlnirea finală, unii au lăcrimat”, a mai povestit prorectorul, stârnind frumoase aduceri aminte şi în sufletul câtorva participanţi la lansare: prof. Elena Purici şi ziarista Maria Toacă, din Cernăuţi, universitarul Enrique Nogueras, din Granada – Spania, Maria Olar, preşedinta Fundaţiei Culturale „Leca Morariu” Suceava. Iar de la microfon, jurnalistul, politologul, universitarul Marin Gherman a avut un mesaj de încredere în bucovineni – „Bucovinenii, întotdeauna drepţi” şi în Bucovina – „Bucovina a reuşit să treacă prin atâtea încercări şi a ieşit întotdeauna consolidată. O va face şi acum!” Mulţumind, Gina Puică şi-a exprimat regretul de a nu fi putut lansa volumul întâi la Cernăuţi, regret însă atenuat de prezenţa aici a atâtor cernăuţeni. Iar temerii care o încearcă nu o dată, legat de intensificarea naţionalismelor în furtuna războiului, i-a opus, cu surâsul cu care o vor păstra în memorie atâţia şi atâţia cernăuţeni, români şi ucraineni, speranţa că „vor domina interferenţele şi dialogul”. Şi pentru că, Doctor în Literatură franceză al Universităţii Nice-Sophia Antipolis din Franţa, Gina Puică lector de limba română şapte ani la Strasbourg, în Franţa, şi şase ani la Cernăuţi, în Ucraina, a făcut pentru cunoaşterea limbii române şi învăţarea sa corectă cât unii dascăli de română o viaţă la catedră, ne-am bucurat să aflăm de valorificarea acestei experienţe în volumul său „Româna ca limbă străină (RLS). Caiet de exerciţii (A1, A2, B1, B2)”, Editura Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, 2021, prezentat publicului în limba română de studenta ucraineană Sofia Şevciuc. O altă iniţiativă Gina Puică, iniţiativă şi aceasta de frumoasă amintire, Cenaclul Transfrontalier „Maşina cu Poeţi”, a fost menţionată de Cezar Straton, atunci când a vorbit despre cartea sa, „Cernăuţi acum un veac”.

Pentru că exceptând-o pe directoarea Sanda-Maria Ardeleanu şi echipa sa, nimeni nu a reuşit să cuprindă integral cele două zile ale Salonului, voi pomeni doar câteva din momentele care m-au apropiat de microfonul şi canapalele invitaţilor: lansarea cărţii „România 1848-1947. Afirmarea unei naţiuni” de Ioan Popoiu, răsfoită pentru participanţi de Dana Căpriceru, redactor-şef al Editurii Pro Universitaria Bucureşti, unde a fost tipărită, şi de bibliografa Elena Pintilei; a numărului 109-110 al revistei „Siamo di Nuovo Insieme” a Asociaţiei Italienilor din România (RO.AS.IT.), cu intervenţii semnate de preşedinta Asociaţiei, Ioana Grosaru, şi de Olivia Simion, redactor-şef al interesantei şi frumoasei publicaţii; parcurgerea pentru public cu priviri prietenoase de către Mircea A. Diaconu a volumului „Condeie regale în Convorbiri literare”, Editura Timpul, Iaşi, 2022, şi a cărţii de versuri „Noli me tangere”, Editura Cartea Românească Educaţional, Iaşi, 2021, de către Vasile Păvăleanu, amândouă cu o unică autoare, Aurora Ciucă; lansarea impresionantului volum al cunoscutului jurist şi universitar Vasile Păvăleanu, „Drept penal special”, cu lecturi avizate din partea decanului Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative a USV – conf. univ. dr. Camelia Ignătescu şi a prof. univ. dr. Antonio Sandu, directorul Editurii Lumen, Iaşi, unde a apărut volumul; şi nu în ultimul rând, semnalarea de către Salon a apariţiei primului număr al revistei anuale a Bibliotecii USV, la Editura Demiurg, în 50 de exemplare finanţate cu generozitate de familia Ardeleanu, număr dedicat ediţiei de anul trecut a simpozionului național cu participare internaţională organizat la Universitate, „Contribuţia bibliotecii la afirmarea diversităţii culturale în spaţiul românesc”, şi coordonat de Sanda-Maria Ardeleanu, Florentina Gherasim şi Despina Doina Rotaru, revistă căreia îi dorim drum bun, cititori avizaţi şi sponsori pe măsură, care nu au uitat cât datorează bibliotecilor din viaţa lor.

Consider că se cuvine să menţionez şi cărţile care m-au implicat: ca prezentatoare, alături de dr. Mihai C. Ardeleanu şi de Rozalia Motrici, „Portretul robot al corespondentului local radio” de Mircea Motrici, StudIS, Iaşi, 2021, cu un cuvânt înainte de Grigore Ilisei, editată (ca şi celelalte 10 apariţii postume) prin grija soţiei, aceasta marcând şi cei 15 ani care au trecut de la stingerea din viaţă a cunoscutului reporter radio al Bucovinei, deopotrivă, prozator şi poet, iar ca autoare, alături de artista plastică Dany-Madlen Zărnescu, „Grădinile mănăstirii”, carte apărută, sub egida Sfintei Mănăstiri Voroneţ, la excelenta editură Muşatinii Suceava (reprezentată la Salon, cu cel mai frumos stand, de Doamnele Muşatine Raluca Giurcă şi Dana Giurcă) şi generos prezentată de universitara Carmen Cornelia Balan şi de poetul Alexandru Ovidiu Vintilă, cărora le mulţumesc din inimă.

Dinamică, luminoasă, răspândind energia bună a prieteniei, conf. univ. dr. Victoria Fonari de la Universitatea de Stat a Moldovei şi-a reprezentat cu cinste ţara, dovedindu-se o veritabilă instituţie. Cu excepţia prezentării cărţii sale „Hermeneutica mitului antic în poezia din Republica Moldova (1990-2010)” de lector univ. dr. Niadi-Corina Cernica, despre toate celelalte cărţi care au umplut standul Chişinăului a vorbit singură, când la microfon, când în particular, şi a asigurat competent dialogul online cu ceilalţi invitaţi de peste Prut, de la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova – conf. univ. dr. Victor Untilă şi de la Institutul Patrimoniului Cultural – cercetător ştiinţific Adrian Dolghi, dr. Violeta Tipa, conf. univ. dr. Ana Ghilaş, conf. univ. dr. Vitalie Malcoci. A prezentat cărţi de Anca Ghilaş, Raisa Osadci şi Tatiana Ciocoi, Lidia Culicovschi („Bibliografia Nicolae Dabija, 2019, pe care a dăruit-o din partea autoarei Bibliotecii USV), dar a vorbit cu patos şi despre Nicolae Dabija, cel din cartea sa, „Nicolae Dabija sub semnul orfic”, Editura Princeps Media, Iaşi, 2022, şi din filmul proiectat la Salon, „Nicolae Dabija – generaţia Ochiul al treilea”, realizat cu susţinerea Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu” Chişinău pe un scenariu care îi aparţine. Nemaiterminând să scrie dedicaţii, să se îmbrăţişeze cu prieteni, uitând parcă faptul că autobuzele, ca şi trenurile, nu aşteaptă, Victoria Fonari a ieşit în ultimul moment, cu un troller, două sacoşe şi un rucsac pline de cărţi şi diplome, cu părerea de rău că pleacă înainte de închiderea Salonului şi cu bucuria Salonului de a o fi avut oaspete şi la această ediţie.

Cea mai răscolitoare întâlnire, nu doar pentru mine, a fost cu invitaţii care au trecut graniţa, venind la Salon, la Suceava, din nordul Bucovinei: cunoscutele, preţuitele şi dragile noastre Elena Nandriş, „primăriţa”, cum i se spune în continuare după mulţii şi rodnicii ani în fruntea comunei, în conducerea căreia se află şi acum ca şefă a Direcţiei de Cultură, şi ziarista şi scriitoarea Maria Toacă, împreună cu Mariana Boiciuc, directoarea Bibliotecii Comunale Mahala, Dumitru Zaidel, directorul Căminului Cultural Ostriţa, şi tânăra îndrăgostită de scrisul poeziei Taisia Bivolaru. Lucrătura, dar şi lucrarea istoriei au vrut astfel ca Ucraina să fie reprezentată aievea la Salonul USV de cinci români. Care au vorbit – Maria Toacă şi Elena Nandriş – despre soarta grea a limbii române şi a cărţii în limba română, tot mai grea în ultimii 70 de ani şi foarte grea de la începutul războiului. Şi despre porţile deschise de Mahala (Mahalaua deportatei în Siberia Aniţa Nandriş, Mahalaua savanţilor Nandriş, Mahalaua româncei Elena Nandriş şi a istoricului literar Ştefan Nandriş) cărţilor Bibliotecii „Glasul Bucovinei” din Cernăuţi şi refugiaţilor din Ucraina întreagă.

Cel mai înălţător, cel mai original şi cel mai aplaudat moment al Salonului Internaţional de Carte al Universităţii Suceava 2022 – salon marca prof. univ. dr. DHC Sanda-Maria Ardeleanu – a fost momentul omagial „In Memoriam Stavrofora Irina Pântescu” al Sfintei Mănăstiri Voroneţ, cu recitarea Irinei Pântescu – amintire înduioşătoare a zilelor împreună pentru fiicele sale duhovniceşti, cu înălţătoarele cântări ale stareţei de-acum – stavrofora dr. Gabriela Platon, stavroforei Elena Simionovici, monahiilor Teofana Vlad, Daniela Nechifor şi rasoforelor Hristofora Dranca şi Alexia Pintilii, cu evocările stareţei dr. Gabriela, stavroforei Elena şi a dr. Mihai C. Ardeleanu, despre bucurii şi suferinţe trăite împreună, moment orchestrat cu o bună cunoaştere a oamenilor şi cu o mare ştiinţă a sufletului de Doamna Profesoară, universitara Carmen Cornelia Balan. Şi urmărit cu respiraţia tăiată de numeroşi participanţi, începând cu universitara Olimpia Mitric, matematiciana Gabriela Drişcu, Elena şi Vasile Balan, apropiaţi ai obştii Voroneţului, realizatoarea TV Ana Filoteanu, scriitorul italian Antonio Rizzi…

Simţind nevoia, în spiritul sentimentelor insuflate de când ne ştim de carte, să închei acest mănunchi de decupaje din filmul întotdeauna aşteptatului şi binevenitului Salon „Alma Mater Librorum”, cu sugestia unei speranţe privind rolul şi soarta lecturii în lumea noastră, aşez pe hârtie numele celui mai fidel cititor al Bibliotecii Universităţii Suceava: studentul masterand Daniel Petru Sandu. Viitorul cărţilor noastre se află în mâinile sale.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: