Uniformă de sezon

Aţi petrecut duminică noaptea? Aţi făcut felinare din bostani, aţi făcut şi primit daruri (dulciuri măcar…), v-aţi mascat, aţi speriat pe oarecine? Aţi urat celor dragi… Halloween fericit? Dacă nu, înseamnă că nu sunteţi europeni, nu sunteţi planetari, nu v-au atins de tot fiorii mondializării. Căci, potrivit ştirilor, distracţiile de Halloween au început – aşa după cum se învârte Planeta, după cum răsar zilele Lumii – din Australia şi Japonia, ajungând, cu ceva ore întârziere, până şi în zonele de origine. Pasămite doar puţini mai ştiu care i-au fost şi mai sunt esenţa şi rostul de la an la an predomină veselia pregătirilor, cumpărăturilor, întâlnirilor care, nu-i aşa?, anunţă continuarea lanţului sărbătoresc-comercial cu Vinerea Neagră, Moş Neculai, Moş Crăciun, Moş Gerilă-Revelion… Nu-i vorbă, chiar şi pe la noi, cu juma’ de veac în urmă, se puneau lumânări în bostani, mai cu seamă aşa, fiindcă era toamnă şi erau bostani. Abia din anii ’90 ai secolului trecut, treptat, câte unii, câte alţii, inclusiv dintre cei care se arătau potrivnici uniformelor de orice fel, au dat a se îmbrăca şi în această uniformă de sezon – pelerină şi pălărie ţuguiată. Poate pentru că, pe undeva, recunoscând cine am fost şi suntem noi, ar trebui să fim ori să ne prefacem că suntem precum alţii, inclusiv într-un vis de noapte occidentală. Vorba e: ne daţi sau nu ne daţi? Păi să ne daţi, nouă să ne daţi!!!