Constantin, fiul viziunilor

Trebuia să se nască şi la Suceava un pictor în acest secol modern. S-a întâmplat în ziua a 8-a din Făurarul anului 1956, an cutremurător pentru Literatura noastră tânără şi bătrână, căci în 22 decembrie, la ceasul al doilea, noaptea, Labiş a strigat pentru ultima dată: „Oxigen, oxigen”! Aşadar, Constantin Ungureanu, care avea să-şi zică revoltat BOX, va veni în lume în cartierul sucevean Burdujeni. E poate de amintit, aici şi acum, că în Burdujeni s-a născut în 1874 fiul generalului Panait Botez, scriitorul întinsurilor maritime Jean Bart, membru corespondent al Academiei Române şi triplu laureat al acestui for, dar şi că Negruzzi şi-a intitulat o comedie „Muza de la Burdujeni”, că aici s-a născut fotograful Iosif Berman, supranumit de Bogza „omul cu o mie de ochi”, şi că de-aici a plecat în lume prozatorul Norman Manea. Dar şi că în Burdujeni trăiesc trei mari instrumentişti: Dragoş Bidirel, Ion Uţă şi Alexandru Havriliuc.

Constantin Ungureanu-BOX, licean la „Octav Băncilă” din Iaşi, cursant la Arte Plastice în Bucureşti şi Cluj, dar şi „audient” la Teologia din Iaşi, dintru început şi-a ales teritoriile de explorator: simbolul şi ideea. Ştie bine ce este icoana şi iconotextul – de la Rubliov la zugravii de ctitorii, dar nu sacralitatea Byzanţului l-a cucerit, ci iconoclasmul, Iulian Apostatul, Lucian de Samosata, Rabelais, Erasm, Voltaire şi Cioran, asta neînsemnând – oricât de necanonic s-ar părea – că e damnat – posedat – păgânizat. Pictorul e serafic. E calm, cumpătat, cuminte, preocupat de „energiile necreate” presimţite de Cabasila, Palama şi Stăniloae.

„Compoziţiile nonconformiste, ameţitoare şi stupefiante, pentru un public comod şi sastisit de oferte inofensive sau idilice” nu sunt blasfemice, au în săgetările lor pamfletare o pedagogie care nu defineşte numai un „stil inconfundabil” (Valentin Ciucă), ci şi o inedită formulă de trezire din letargii dogmatice. Pânzele lui controversate (care l-ar fi excomunicat dacă ar fi fost pictate în anii Reformei) trebuie văzute şi „citite” cum se citesc „Decameronul”, „Laus Stultitiae”, cugetările voltairene ori Apocalipsa ioaneică. Şi Bosch, şi Goya, şi Grüenwald rezistă în muzee! Pictorul, generos, neagresiv, creştin, cu barbă de ierarh şi magician, nu-şi ilustrează sinele, ci conflictele existenţiale din semeni, din umanitatea trasă pe roata destinului din Geneză încoace. Zis-a un poet: „Între înger şi drac / Trage omul sărac”. Notoriul pictor scrie şi versuri adânci şi cântă tulburător pe strune fine ca firele din care păianjenii îşi ţes religia şi istoria. Casa lui e plină de balalaice orientale şi slave, de cărţi şi figurine, de tablouri cu… Aurora şi autoportrete dostoievskiene, atonite ori rasputiniene. C.Ungureanu – fără să ştiu cum şi când – m-a „introdus” în Istoria lui Ciucă: vezi tabloul monumental pe care e scris: „Femeia ta e şi femeia mea / O împărţim ca pe trupul meu risipit / în irişii / îngerilor”…

Constantin Ungureanu-BOX e un artist mare, cu învăluiri poetice şi metafizice, contemplativ, cu bună-cuviinţă, dispreţuitor de fast şi aroganţă, blând ca porumbelul Teofaniei şi înţelept ca şarpele Treimii Hypocrat–Esculap–Galenus. Principe înfăşurat în culorile Curcubeului, în rândul de sus al Iconostasului cu prieteni, şi el, „fără făţarnice lamentaţii”, ştie bine că-i „tăcută ţara-n care profeţii-şi tac asceza” (Rilke)… Opera lui va „anula multe impetuozităţi moderne, avangardiste, vizionare”, scriu, citându-l pe A.E. Baconsky vorbind despre Vicente Huidobro…

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: