„Autoportret”

Cea mai nouă producţie a Teatrului Studenţesc Fabulinus a avut premiera pe 31 martie, pe scena Teatrului Municipal Matei Vişniec Suceava. Spectacolul „Autoportret”, inspirat de Rose Ausländer, regizat de Cosmin Panaite, avându-i în distribuţie pe Luminiţa Andruh, Polya Zubati, Elian Agache, Costin Bucătaru, Radu Andonie, face parte din proiectul internaţional „Selbstportrait – Versuche der Verortung” (Autoportret – încercări de localizare), finanţat de guvernul federal al Germaniei, biroul pentru cultură şi mass-media (BKM) şi guvernul regional Bezirk Schwaben, biroul pentru parteneriatele europene, sprijinit de Consiliul Judeţean Suceava şi Consiliul Regional Cernăuţi.

O masă lungă, într-un colţ de scenă, un ecran de proiecţie, un scaun. Întuneric. Siluetele actorilor traversează scena. O lumină punctuală sparge întunericul. Ca un soare plăpând, lumina se ridică încet pe ecranul de proiecţie. Geneză. Pământ. O voce umple universul cu emoţie. Doină. Dor. Pământ. O mână. Pământ.

Privirea fuge curioasă de la actori la proiecţie. Pământ. Actori în jurul mesei. Pe masă, pământ. Pe ecran, detalii în timp real. Două planuri, acelaşi timp. Miniaturi animate de mâinile lor, însufleţite de emoţiile lor, spun câte o poveste. Istorii personale, autentice, reale, apropiate. Legate. Căutare, dor, visuri, versuri. Pagini albe. Pământ.

La început a fost Pământul. Apoi devine al nostru. Îi dăm un nume. Îl iubim, îl personalizăm. Are şi alte nume, nume străine pe care nu le înţelegem, nu le putem pronunţa, e tot pământ, dar nu e al nostru e al altora. Pământul ne desparte şi ne apropie. Pământ care dă viaţă. Pământ care ascunde. Pământul din noi. Pământ care păstrează. Pământ care îngroapă. Trupuri, visuri, dezamăgiri, speranţe. Pământ care dă viaţă.

Spectacolul este un exerciţiu de introspecţie care depăşeşte scena şi se extinde spre spectator. „Autoportret” pare un spectacol despre poveşti personale, un spectacol mărturisire, dar prin modul în care a fost conceput şi prin modul în care livrează poveştile devine un instrument de cercetare personală asupra unor teme profund umane. „Autoportret” este un spectacol care pleacă cu tine acasă şi continuă să îţi chestioneze subconştientul. Nu doar textul/textele, cât elementele pe care e construită structura deschid întrebări noi sau vechi despre relaţia noastră cu noi înşine, cu lumea înconjurătoare, cu natura şi oamenii, cu ritualurile, obiceiurile şi chiar cu viaţa însăşi.

Actorii îşi joacă propriile roluri imitând jocul copiilor cu diverse obiecte, jucării. Dacă spre copii privim cu amuzament atunci când decid soarta jucăriilor lor, joaca actorilor cu miniaturile capătă o dimensiune gravă, încărcată de greutatea responsabilităţii deciziilor şi consecinţelor, pierde uşurătatea jocului şi capătă povara realităţii imediate. Tot acest joc reconstruieşte neliniştea şi tensiunea vieţii, păstrând o notă de tandreţe a jocului, duioşia amintirii.

Proiecţia live are un rol important în structura spectacolului, funcţionând ca o lupă care măreşte detaliile care ni se povestesc, concentrând atenţia şi intensificând emoţia. Proiecţia acţionează şi într-un alt plan, ca o fixare a amintirii, o vizualizare poetică şi intimă a acesteia.

Muzica live (Radu Andonie –  chitară, Costin Bucătaru şi Luminiţa Andruh – voce) creează o atmosferă extrem de intimă, legând organic întreg conceptul spectacolului prin versuri şi interpretare. Dacă pământul a fost creat prin cuvânt, cuvântul nu a fost rostit, a fost cântat.

Într-un plan secundar, „Autoportret” este şi o invitaţie de descoperire a unor artişti şi a operelor lor precum Rose Ausländer, Gertrude Stein, Jean-Luc Godard, Paul Celan, Krystian Lupa.

„Autoportret” este un spectacol despre noi, despre oameni, despre doruri, dureri şi suferinţă, despre rădăcini şi dezrădăcinări, despre familii şi singurătate, despre plecări şi speranţe, despre întoarceri în timp şi în noi, despre descoperiri şi redescoperiri, despre pierderi, lipsuri şi lipsă, despre mers înainte şi adaptare, despre căutare şi despre speranţă.

Autoportret. Al lor, cei care şi-au pus viaţa sub lupă şi ne-au făcut părtaşi la poveştile lor. Al nostru, cei care ne-am împărtăşit din emoţiile lor. Al pământului. Al lumii. Al teatrului.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: