Ca fluturii, în jurul luminii

Trăim într-o lume „haotică, caragializată, atinsă de sminteală” remarca A. D. Rachieru în sensibilul „In memoriam. Ion Paranici”. Ce-i rămâne unui poet, decât să ardă în cuvinte, precum i se întâmplă uneori  fluturelui care se apropie prea mult de lampă. Dar această  ardere nu se transformă în cenuşă, ci în cristale de cuvinte adunate cu har şi hărnicie în poezie, ce devine balsam şi lumină interiorizată până la disoluţie, încât poetul  se transformă  în cuvinte. Pentru poeta Luminiţa Ignea, aflată la cel de al treilea volum, acesta intitulat „Fluturele de lampă”, cuvintele vin din harul nativ şi din îndelungi lecturi de carte, de poezie  bună  şi au îndrăznit, poate cam târziu( dar niciodată nu e prea târziu pentru  cultivarea  frumosului), să irupă la lumină, către cititori. La o primă lectură ne întâlnim cu o poezie intelectualizată, dar o sondare  mai  atentă  a versurilor dezvăluie o creatoare ce simte  nevoia  ruperii  unor bariere, a unor cărări bătătorite, o nevoie de personalizare, de unicitate. Luminiţa Ignea  se adresează  cititorului modern de poezie, care nu acceptă  fetişurile şi caută sensuri dincolo de cuvinte. Însăşi  poeta consideră că e „greu să te ridici la înălţimea visului tău” (manualul solipsistului  începător), într-o lume atât de legată  de terestru  ca cea de azi, când„poezia este chemată  la bară”( penală). Poeta nu scrie pentru a „muri într-o carte”, ci dintr-un impuls lăuntric, menit de ursitoare la naştere, poezia fiind cea care „o trăieşte”, viaţa însemnând poezie şi scris, care o îndepărtează de moarte, căreia „îi cer doar poezia/ ce-n viaţă mă mai ţine/să-mi sorb vremelnicia/privind adânc în mine”( poezie cu vedere la viaţă). Conştientă de valoarea scrisului său „sunt ciorna scrisului divin”, poeta continuă să se interogheze, adesea  autopersiflant (chiar şi în poemul care dă titlul volumului sau în „studio de caz”, „trinitas” ş.a.), să  şlefuiască  învelişul cuvintelor până la limpezime supremă, în pofida adevărului că lumea  nu mai merge azi la bibliotecă, nu mai are nevoie de poezie.  Spre „marea tăcere” poeta se „scurge” prin cuvânt, e dependentă  de cuvânt (la grupul de sprijin al poeţilor anonimi), acesta trăit şi din perspectiva  unui „exerciţiu de alteritate”.

În încercarea de a decela  câteva  teme abordate în poemele Luminiţei  Ignea, ne-am întâlnit cu lehamitea de lume şi de viaţă (raportată la existenţă în general  şi la propria existenţă), cu spectrul  însingurării, cu eterna şi salvatoarea iubire, cu numeroase opinii  despre  poet şi poezie, cu timpul obsedant  pentru  orice  muritor, cu dedicaţii  ş.a.  Conştiinţa  acută  a  autoarei  consideră  că „orice existenţă  e o şcoală a morţii” (gambit) sensul  fiind  totuşi  mersul  înainte, fie şi „cu spatele”. „Acum suntem liberi şi trişti”, dar „năvodul speranţei /s-a umplut de mâl”, lipseşte  omenia (omnia vanitas), ne „spoim  cu iluzii anodina identitate”, totul  se vinde, asistăm la o disoluţie şi poetul  e  ca „un tomberon doldora  de iluzii” ce închide „tristeţea  lumii întregi” (omul-pubelă). Excepţională este „glossa” ca oglindă a lumii de azi, dar şi ca reuşită  prozodică, în aceeaşi  notă reţinem  şi „doină urzită”, „doina din frunză”. Însingurarea este trăită de fiecare „ca pe o stare de agregare” (poemă singură), sufletul  alege de bună voie„ în cuibar de cuc amarul să-şi petreacă”, dar este şi urmarea sechestrării  timpului de  către cei „făr-de lege” (degeaba).  Sentimentele  pure n-au  fost  înţelese (cântec patetic), amintirea  unei  clipe frumoase  nu e „leac de suferinţă”, „morfologia” iubirii din tinereţe se destramă. Indiferenţa celuilalt este tratată sec (eclipsa), pierderea iubirii nu e dramatizată (migrenă), cât despre o posibilă întoarcere a celuilalt „să nu te-ntorci, că nu mai am vigoare/să mă înalţ din nou din urna disperării” (senescenţă). Totuşi, iubirea e „raza/ răpune bruma de pe vis” (eden spa). Multe texte definesc  crezul  poetic al autoarei: „literatura este casa mea părintească, „eu am crescut vertical sub streaşina timpului/ în cuibul de cuc al cuvântului”,  „pirogeneza” e o definiţie a poetului care arde  cuvintele şi le obligă  să renască din propria cenuşă, strălucitoare. Poeţii  sunt „dresori de cuvinte”, dar inspiraţia lor nu e planificată, cuvintele se „adapă  pe-nserat” din focul viu al inimii (de anima). Poetul e subiectiv, „mănâncă din sine” , cum sublinia Mircea Cărtărescu. Pentru a ne trăi poveştile, trebuie să-i furăm timpului clipele, doar umărul nostru îi „poartă desaga”.  Un loc aparte în memoria  afectivă  îl are tataia, cu care a învăţat limba maternă, mama, copleşită de treburi, o imagine  luminoasă şi „perioada cea mai fericită a vieţii”, vârsta primului gângurit. Poeta se simte adoptată în Bucovina, ar vrea împlinit pământul patriei. Dascăli de poezie i-au fost profesrii,  Mihai Eminescu (căruia îi dedică două poeme originale, semn că se mai poate!), Nichita, Marin Sorescu, Emil Brumaru, Bacovia, George Bodea.

Întâlnim în actualul volum construcţii poetice ofertante: versuri clasice, poeme moderne (agreate de autoare), o glossă, un pastel  reuşit, diverse tipuri de rimă (foarte muzicală monorima din sextinele poemului „cine este acest Nichita?”). Luminiţa Ignea  se  fereşte de mimetism, pentru că „orice metaforă  reuşită  devine de la o vreme clişeu”, versurilor sale însă nu le lipsesc asemenea construcţii proaspete, precum „din borangicul gândului/ îmi creşte o aripă încarnată/ în suflet” (răpirea din serai) şi exemplele  pot continua.

Poezia Luminiţei Ignea este deschisă, ne permite  să o citim în propriul registru, ne produce emoţie estetică, chiar şi în condiţiile în care registrul emoţional al lectorilor s-a diminuat  şi estetica receptării a evoluat. Personal, pariez şi pe prozatoarea Luminiţa Ignea, volumul „Aglăiţa” este o dovadă.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: