PSD Suceava 2020

Domn de sunete

Cândva, Nicolae Manolescu, vorbind despre scriitori, a spus că unii sunt pentru Istorie, iar alţii pentru Dicţionar. Cei pentru Istorie sigur sunt şi în Dicţionar, laolaltă, de toate mărimile, cum sunt victimele dezastrelor, de toate vârstele şi rangurile, împreună pe plăci comemorative.

Profesorul, dirijorul şi compozitorul Marian Palade, născut la Bucureşti în 4 aprilie, în slujba Cetăţii sucevene de când avea doar 25 de ani, are o anvergură care nu încape în dicţionare şi anale istorice, ci între nume de Enciclopedie. Biografia sa este sumară: Şcoala de Muzică şi Arte Plastice (1959-1965), Liceul de Muzică „Dinu Lipatti” (1965-1969), Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (promoţia 1975), apoi anii de profesorat la vestita şcoală de dascăli şi dăscăliţe „Mihai Eminescu”, de din-vale de Zamca armenilor, adumbrită de melancolie.

Bibliografia sa însă, faţă în faţă cu biografia, este densă, rodnică, îmbogăţitoare: patru decenii pe drumurile culegătorilor de folclor; îmbuchetarea în culegeri a numeroase cântări religioase şi patriotice, cântece şi jocuri pentru copii; studii destinate dirijorilor de cor, înfiinţarea unor grupuri corale, concerte; pagini îndrumătoare pentru cadre didactice; activitatea componistică. Nepreţuite şi neştiute vor rămâne orele cheltuite răbdător de către profesor în satele şi târgurile noastre împreună cu creştinii râvnitori de slovă cântată, truda sa înaintea glăsuitorilor de „Bună vestire”, contribuţia muzicianului în desfăşurarea coralelor de la Casa de Cultură, Şcoala Populară de Artă şi Şcoala Normală. Realizarea operetei „Crai Nou” în ediţiile 1983-1985 îi datorează mult, ca şi evoluţia Corului de cameră şi, în chip deosebit, Corala „Panta Rhei”, distinctă în concerte extraordinare şi colocvii internaţionale, prezentă în Simpozionul „Eminescu – 2000” şi Centenarul Irimescu, apreciată de Academia Română şi Ministerul Culturii şi Cultelor.

Marian Palade şi-a sporit harul adăstând la izvoare împărăteşti: Limba Română şi Cântecele Vetrei. A avut călăuze bune, dascăli înalţi pe care îi pomeneşte cu reverenţă: C. Cobilovici şi Iosif Iuga (vioară), Ion Ţugui, scriitor bucovinean (contrabas), Liana Şerbescu (pian), Victor Giuleanu (teorie, solfegii), Gh. Dumitrescu şi A. Raţiu (armonie), Emilia Comişel, Viorel Cosma, O. Lazăr-Cosma ori Myriam Marbëe. Le este îndatorat profesorilor de dirijat coral de la care a deprins meşteşugul, el însuşi devenind dirijor lângă Voicu Enăchescu, apoi înaintea corului studenţilor de la Geografie-Geologie şi Limbi germanice – Universitatea din Bucureşti (1973-1975). Venerându-şi înaintaşii, pe cei de odinioară şi pe contemporani – Dumitru D. Botez, C. Arvinte, R. Paladi, E. Lerescu, L. Rusu, V. Spatarelu, Fl. Bucescu, D. Lucan, Şt. Pintilie, Andrei Lipovan şi pe mulţi alţii – Palade a crescut viguros, s-a zidit încet ca o turlă menită clopotelor polifonice, conştientizându-şi chemarea, aşezarea în licărul destinului. Această întrezărire, se ştie, nu-i accesibilă oricui. A bănuit-o Marian Palade poate când a auzit întâia sfărâmare de sunete într-un Prier din anii primi, pe o claviatură, pe o strună ori sub un acoperiş împuns de cornul lunii, într-un sat din cele multe cutreierate cu cetaşii culegători de perle în Ialomiţa, Sălişte, Ilva, Ostra, Boroaia ori Dumbrăveni. Muzicianul preţuieşte şi dăruieşte Prietenia cu religiozitate. Şi în repertoriul său coral, nu întâmplător, se regăsesc multe compoziţii primite de la prieteni. După cum tot dinspre prieteni muzicianul a primit nenumărate invitaţii şi colaborări, de la realizatori şi regizori între care Boris Stegărescu, Tudor Vornicu, M. Radnev, Şt. Mărăscu şi Adrian Păunescu.

Talentul şi osârdia profesorului Marian Palade au fost recunoscute şi înnobilate – Premiul I devenise o obişnuinţă pentru păstorul Coralei „Panta Rhei”. În 2003, Ministerul Culturii şi Cultelor i-a conferit Diploma de Excelenţă, nu sporindu-i orgoliul, care nu-l împovărează, ci relevându-i victoriosului artist dimensiunea în care fiinţează, statutul de „om ales”. Remarcabila întâmpinare acasă şi în străinătate: o bună bucată din Rusia, Cehia şi Slovacia, Iugoslavia, Italia şi Cernăuţiul nostru bucovinean, ovaţionând dirijorul, coriştii, soliştii şi formaţiile noastre sucevene, au dovedit în cele din urmă că Bucovina există. Că dincolo de tot ce stă sub semnul „panta rhei” e Muzica, singura artă care curge cântând.

Omului de sunete Marian Palade când îi oboseşte bagheta, mâna-i apucă pana şi e de văzut în Biblioteca Bucovinei un raft întreg cu zestre din înzestrarea lui: studii, articole, medalioane dedicate muzicienilor şi didacticienilor: Evsaţie Protopsaltul, Antonie Ieromonahul, Şt. Nosievici, Isidor Vorobchievici, C. Porumbescu, Al. Voevidca, V. Gheorghiu, E. Mandicevschi, Al. Zavulovici, Silvestru Morariu Andrievici, N. Pentelescu, M. Suciu ş.a. Fascinat de Porumbescu, Palade a organizat Festivalul coral interjudeţean dedicat compozitorului în ediţiile 1983 şi 1986 şi, preocupat de tinereţe şi arte, a fondat unicul Cenaclu muzical din Moldova „RomantiClub” (1997-2010). Neuitate au rămas seratele muzicale din acei ani, participările naţionale şi din străinătate (Franţa şi SUA), impresionanta paletă artistică, didactică şi religioasă. Şi peste toate aceste bogăţii: Operă şi cunună, ultima sa izbândă – însumare de viaţă şi cercetare – Lexiconul „Ctitori de cultură şi spiritualitate ortodoxă” (2012, 360 p.). O lucrare vecină cu monografia „Biserici şi preoţi din Poiana Stampei”, care ar trebui să-i trezească şi să-i pună la lucru pe toţi cârmacii de turme, şi pe cei pretinşi mari şi neînsemnaţi, rutinaţi şi anacronici pe şubreda punte dintre cult şi cultură.

Marian Palade nu-i un fluture de colecţie ferecat într-o cutie de purpură, ci un spirit scăpat dintr-o Pasăre îndelung vrăjită de mâinile păsărarului Brâncuşi, un sol doxologic cu trâmbiţa de argint subsuoară, prevestind cer nou, în care e bucuria găsitorilor de Rai.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: