Frumoase ca nişte amintiri luminoase

Lucia Puscasu – Lacasul sfant

Talentul artistei plastice Lucia Puşcaşu este asemenea unui diamant, preţios în sine şi mai preţios prin şlefuirea prin studii universitare de specialitate, printr-un permanent efort de autoperfecţionare şi printr-o introspecţie valorizatoare. Faţeta pe care o pune în lumină expoziţia sa „Itinerarii vizuale”, deschisă în octombrie 2020 la Galeria de Artă „Ion Irimescu” Suceava, este aceea a unui pictor peisagist. De-a lungul anilor, de-a lungul deceniilor, am putut admira numeroase peisaje realizate de Lucia Puşcaşu, dar în expoziţii de grup, de regulă ale unor tabere de creaţie la care a participat, în expoziţii colective, anuale, saloane sau chiar în expoziţii personale, dominate însă de alte genuri, subsumate unor tematici care nu aveau cum să le pună în prim-plan. Acum însă, cu o expoziţie de aproape 40 de lucrări, în exclusivitate peisaje, avem aproape simţământul descoperirii, al întâlnirii cu o Lucia Puşcaşu necunoscută.

Artista a venit la această întâlnire cu peisaje din Balcic, de pe Coasta amalfitană (Italia), din zona Laval (Franţa), şi din Bucovina. Pictură şi grafică, ulei pe pânză, pastel, baiţ şi tuş, tehnici mixte. Dar mai ales a venit cu ceva care face atât de bine sufletului nostru! Lucrările ei au o solaritate, o frumuseţe ca din amintirile care au păstrat esenţialul, o luminozitate atât de bine-venită la acest început de toamnă cu ziua în rapidă descreştere şi mohorâri ale cerului tot mai dese.

Primul impact asupra privitorului este cel al coloritului. Atâtea violeturi lângă ruginiu, cărămiziu, galben! Atâta nisipiu, atâtea maroniuri lângă albastru! Culori calde şi reci în combinaţii îndrăzneţe şi deopotrivă rafinate ne izbesc retina şi ne impun cu vraja lor subtilă acomodarea şi apoi aprecierea, admiraţia. Nu sunt combinaţii surprinzătoare pentru iubitorul de artă care cunoaşte tapiseriile, compoziţiile picturale ale Luciei Puşcaşu, dar devin surprinzătoare în peisaj. Iată-le, violet, albastru, cărămiziu, galben, cafeniu în minunatul ulei pe pânză „În curtea casei”, o construcţie înaltă de lemn străjuită de lumina unui pom în floare. Pomenind-o, nu putem să nu observăm şi fascinaţia artistei pentru mănunchiul de fire, întinse precum corzile viorii, pentru urzeala de lumină care coboară din cer în spaţiul molcom al gospodăriei tradiţionale, înnobilând până şi lemnele dintr-o magazie, precum într-un pastel pe care şi acum îl păstrez în memorie, „Amintiri din Moldoviţa”, dar şi aici, în expoziţie, în lucrarea grafică „Raza de lumină” şi în uleiul pe pânză „Casa Poveste”. Aceste coborâri ale luminii cumva geometrice ne poartă gândul la o sumă de icoane şi poate nu este întâmplător că le găsim numai în Bucovina, cel puţin după câte ştiu eu. Reîntorcându-ne la culori, să observăm o primă intervenţie creatoare a Luciei Puşcaşu asupra peisajului, aproape întotdeauna altfel decât ne apare în faţa ochilor, dar pe care această intervenţie nu-l înstrăinează. Este cel la care ne-am uitat şi care acum se uită la noi aşa cum l-a văzut artista.

Dar creativitatea Luciei Puşcaşu marchează şi construcţia umană. Artista îi adaugă elementul, aerul care simte că îi lipseşte pentru o mai pregnantă definire a personalităţii, pentru un plus de expresivitate. „Casa albă din Balcic” oferă un asemenea exemplu, artista povestindu-mi că pur şi simplu a simţit nevoia să-i mai atenueze noutatea apariţiei în peisaj, iar „Casa străbunicii” este integră, de nezdruncinat între dărâmarea gardului şi poarta celestă a veşniciei cerului. Cel mai mult îmi plac însă sfinţii care ne ies în întâmpinare din „Biserica din Pătrăuţi” şi din „Lăcaşul sfânt”. În general însă, cu niciun om în preajmă, casele, edificiile Luciei Puşcaşu închid în ele misterioase prezenţe umane şi poveşti care continuă să se ţeasă într-un timp în exclusivitate al artei.

Însufleţirea făpturilor vegetale constituie o altă modelare creatoare a realităţii în aceste peisaje. Copacii care străjuiesc „Lăcaşul sfânt”, copacul din faţa „Vilei prinţului Nicolae” au o atitudine umană, ocrotitoare, cu o întreagă istorie în urmă în valoroasele tapiserii ale artistei, „Copacul vieţii”, „Copacul zburător”, „Sfatul copacilor”, „Rod”. Împreună cu lecţia pe care ne-o oferă, a înălţimii, a cuprinderii cât mai largi a lumii, şi, desigur, a rădăcinilor, cât mai adânc înfipte în pământul ocrotitor al ţinutului natal.

Plac foarte mult şi lucrările de grafică, în care zvelteţea, aspiraţia spre mai sus şi a catedralei, şi a fântânii bucovinene, cu micul său turn, cu micul său castel brodat din lemn, atât de bine surprinsă de siguranţa cu care se mişcă, precum o săgeată, peniţa cu tuşuri maronii este încălzită de fondul vag gălbui al baiţului, de parcă elansarea s-ar produce pe siajul generat de călătoria soarelui spre apus, a verii spre confluenţa sa cu toamna.

Cu ochi mari, cu o spontaneitate indiscutabilă a reţinerii pe pânză sau carton a elementelor esenţiale ale unui peisaj care o impresionează la prima vedere, Lucia Puşcaşu rămâne într-o măsură importantă şi o artistă cerebrală. Pânzele, cartoanele intră în atelier neterminate sau numai aparent terminate. Artista meditează asupra lor, asupra amintirilor care le însoţesc şi le îmbogăţeşte. Astfel, o „Înserare în Bucovina” ne vrăjeşte cu soarele trecut de apus persistând ireal, auriu, în acoperişul, gardurile şi poarta caselor, între dealuri şi flori viorii, sub un cer albastru cu irizări de asemenea viorii.

În general şi în multiple modalităţi, în peisajele sale, Lucia Puşcaşu acţionează creator asupra realităţii care le inspiră, îi păstrează acesteia osatura, dar îi schimbă „carnaţia”, irigând-o cu o fermecătoare imaginaţie, care la rându-i farmecă, induce o stare de încântare. Poate şi o anumită tensiune. Suntem bucuroşi că noi, privitorii, aparţinem unei lumi atât de frumoase şi atât de intens spiritualizate. Pentru că în ultimă instanţă, rod al meditaţiei, peisajele artistei îndeamnă la meditaţie.

Tapiser, pictoriţă şi graficiană de incontestabilă valoare, cu această expoziţie Lucia Puşcaşu ni se impune şi ca o peisagistă de clasă.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: