Măsura de distanţare socială şi de izolare la domiciliu nu numai a cetăţenilor peste 65 ani s-a dovedit eficientă, numărul contaminaţilor şi al deceselor situându-ne deocamdată lângă state cu logistică medicală bine pusă la punct: Coreea de Sud, Germania, Cehia, Finlanda, Norvegia, Elveţia… La fel de eficiente au fost întreruperea cursurilor şcolare şi concediul acordat părinţilor spre a se ocupa de copiii mici, dar şi închiderea multor magazine de cartier, a cinematografelor, muzeelor, caselor de cultură, a tuturor afacerilor mici, a meseriilor care se puteau muta acasă.
Cel mai dificil a fost pentru şcolari şi studenţi, uitaţi de reformele didactice în ultimii 30 de ani şi lipsiţi în proporţie mare de calculatoare pentru învăţământ la distanţă. Dar tinerii studioşi au de lucru. Îi vezi pe reţelele sociale doar plângându-se că dascălii le dau prea mult de învăţat şi de scris. Ceea ce nu e rău. E drept că îşi pun adesea selfies ca pentru un campionat de like-uri şi inimioare. Imagini cu tinerii şi florile, cu căţeii şi pisicile… te binedispun.
Monştrii vin din altă parte, fiindcă statul acasă nu ne-a adus mai multă înţelepciune şi dragoste pentru aproapele nostru, aşa cum m-am aşteptat. Surprind o discuţie a unui înfocat jurnalist de partid, convorbire live dintr-un studio TV: „Hai, dom’le, să facem şi noi ceva“ şi, fără prea multe vorbe, odată intrat în rol, „domnul“ se dezlănţuie în faţa noastră: „vom muri de foame!“, zice cu faţa congestionată, încât nu pot să nu-l cred. Ceilalţi din dosul microfoanelor atât au aşteptat. Aşa că studiourile TV au primit marfă proaspătă. Sar toţi la gâtul guvernanţilor pe tema foametei care ne aşteaptă, vai!, negreşit. Ca argumente aduc nu lipsa alimentelor, ci exporturile noastre de produse alimentare, „bătaie de joc la adresa românilor“, exporturi care fuseseră întrerupte pe perioada urgenţei.
Încât te întrebi: să fi schimbat guvernul actual regimul exporturilor în România? Nici vorbă. La fel stăteau lucrurile şi pe vremea voievodului de Teleorman şi a premierei Viorica Dăncilă, dar atunci nu se plângea nimeni. Mi-e tot mai clar că actuala Opoziţie, o opoziţie care dispune de majoritate parlamentară(!), a readus în discuţie o veche temă de confruntare, una cu care sperie lumea. Ca şi cum pandemia cu sute de victime n-ar fi fost de ajuns.
În ceea ce priveşte industria alimentară: 1. e adevărat, exportam în jur de 30% produse agricole, mai ales în UE, dar de stocurile de siguranţă nu s-a atins încă nimeni. 2. Că este vorba de o manipulare străvezie cu dezastrul alimentar, iată, nu se ia în calcul volumul de produse alimentare importate, de aproximativ 70%. Aşadar e vorba de schimburi comerciale, dar ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze este tocmai dezechilibrul balanţei de plăţi, spun economiştii neimplicaţi politic, şi nu cele 30 de procente.
Ce mai scornesc monştrii acestei perioade de carantină, grea pentru toată populaţia României? Că Uniunea Europeană ne-a abandonat şi că nu ne ajută să învingem molima, că interesele Germaniei şi ale cancelarei Merkel primează iar ceilalţi trebuie să i se supună. Uite ce au păţit Italia, Spania, aşa că în aceste zile UE îşi dă duhul… Te uiţi la „specialiştii“ atotştiutori de la televizor şi nu îţi vine a crede că astfel de previziuni nefaste sunt spuse cu atâta satisfacţie…
Or adevărul e altul: CE va prelua datoriile pentru reînzestrarea spitalelor şi pentru plata stimulentelor medicale către personalul medical, iar joi seara a aprobat un fel de plan Marshall în valoare de 500 de miliarde de euro având ca scop reluarea dezvoltării economice pentru toate statele membre.
Ultimul monstru: plecarea câtorva mii de români la cules fructe în Germania, Italia, Spania, Marea Britanie (dar de ultimele nu pomeneşte nimeni fiindcă tevatura trebuie să se spargă în capul neamţului Iohannis!)… Plecarea la lucru este condamnată cu mânie proletară şi înjurături mitocăneşti, dar libera circulaţie a cetăţenilor nu a fost abrogată, aşa că era dreptul lor să se ducă la muncă unde vor. În plus, banii câştigaţi acolo, peste 1800 euro lunar de lucrător, vin în România fără absolut niciun efort financiar din partea statului român! De câtă ticăloşie politică să fii în stare să batjocoreşti aşa ceva?
Dar lipsa de grijă a guvernului şi a autorităţilor locale faţă de sănătatea lucrătorilor îngrămădiţi pe aeroportul din Cluj nu trebuie să rămână nepedepsită!
Comentarii