Un blazon viu*

GABREL BABAN: “Pod spre pădure”

Aş fi vrut să vă citesc acest text în sala mare a fostei Case Lovinescu, actuala Galerie a Oamenilor de Seamă, de pe strada Sucevii.

De acolo am fi putut privi împreună Halmul. Dealul Halm. În urmă cu peste jumă-tate de veac, de la ferestrele acelei săli, şi mai ales de la ferestrele camerei din dreapta, vedeam, dincolo de luciul Şomuzului, cum se contura cupola Halmului. Nu l-am văzut niciodată împădurit. Însă, într-o vreme, erau pe el două-trei pâlcuri de salcâmi. Despre acei salcâmi Domnul Lovinescu îmi spunea că sunt îngeri. Şi cum tot ce îmi spunea îmi şi apărea aievea, vedeam imediat în depărtare aripile verzi care fâlfâiau în văzduh şi se pogorau instantaneu pe coama Halmului. Salcâmii fermecaţi au dispărut însă cu mult înainte de a fi fost tăiaţi castanii din faţa casei Lovinescu. Cu acei castani Domnul Lovinescu avea o legătură strânsă: de multe ori, când pleca de acasă, îl atingea pe unul sau pe altul sau chiar îl mângâia pe bătrâna scoarţă.

Revin la Halm. La priveliştea feerică a Halmului. Ceea ce ne fascina la conturul Halmului era o curbură mică, o adâncitură de pe platoul dealului, o arcuire discretă, în faţa căreia ne susţineam cu tărie părerea…

”Seamănă cu o seceră”, ziceam eu. ”Ai dreptate!” confirma Domnul Lovinescu. Apoi adăuga:

”Este, de fapt, Crai Nou imprimat în Halm!”. ”Ce minunat! Este Crai Nou pe Halm”, mă entuziasmam eu. Şi mi se năzărea că pe vârful dealului licăreşte chiar Luz-ul din care se înalţa o spiră subţire de lumină gata să despartă formalul de informal. Dar, în altă seară, sau poate chiar în aceeaşi, spuneam: ”Totuşi pare o inimă”. ”Da, este o inimă, să ştii că da. În Halm palpită o inimă”, răspundea convins Domnul Lovinescu.

În altă zi, Domnul Lovinescu mă chema prin semne să vin în faţa ferestrelor să-mi spună ceva şi ştiam deja că este vorba despre curbura delicată de pe platoul Halmului: ”Este un triunghi cu vârful în jos”. ”O, Doamne, este un triunghi cu vârful în jos”, repetam eu, ca un ecou, iar apoi exclamam: ”Adevărul este că pe Halm stă o cupă cu gura în Sus!” şi mi se părea că descopeream exact atunci America.

Nu era zi, dar mai ales amurg, în care să nu ne agăţăm privirea de creştetul Halmului, care, deşi neclintit, îşi metamorfoza continuu înfăţişările asemuite de noi cu stări suprafireşti.

Cu vremea sau cu altceva, aceste asemănări, pe care Halmul ni le dezvăluia în momentele de graţie din însuşi sanctuarul său interior, au început să ne apară altfel.

Într-o bună zi, Domnul Lovinescu mi-a spus că, de fapt, nu este vorba doar de asemănări şi nici chiar de peceţi imprimate în substanţa dealului, ci chiar de realităţi.

De atunci încolo, Halmul a constituit pentru mine argumentul concret, lecţia prin care Domnul Lovinescu voia să facă posibilă înţelegerea şi chiar trăirea diferenţei dintre percepţia oglindirii unor realităţi superioare şi a înseşi prezenţei acelor realităţi. Diferenţa dintre oglindire şi prezenţă.

Odată asimţite, percepute aceste prezenţe, înţelegi întâi ce înseamnă să-ţi fie prieteni ”râul, ramul..”, dealul… Halmul! Atunci, corpul acestui deal însufleţit de esenţe nepieritoare ne apărea ca o barieră de netrecut în faţa neprietenilor.

Sub ochii noştri se înălţa în asfinţit un scut invincibil.

Proiectat pe fundalul de azur, Celu-Deal, invocat în colinde, în cheie lovinesciană este Dealul-Cer. Aşa încât, Dealul-Cer plutea deasupra brâului de argint al Şomuzului. Crai-Nou se cobora vertical şi se încrusta pentru totdeauna în buza Halmului luând forma unei cupe. Din ea, prin filtrul subteran al dealului, se distilau picăturile de rouă cerească în apa Şomuzului.

Domnul Lovinescu a descris în eseul Secţiuni transversale (Vasile Lovinescu, Steaua fără Nume, p. 105, Editura Rosmarin, 1994) atmosfera aurorală a priveliştii:

”În zori, cu mult înainte de răsăritul soarelui, mă grăbesc spre geamurile dinspre răsărit ale casei bătrâneşti şi pe întinsele lacuri, fără ceaţă încă, respiră o altă ceaţă, metafizică, şoptind de la gură la ureche: «Şi pe apa lacurilor / Doarme umbra veacurilor» (Mihai Eminescu). Umbra este Suflul, Prana, pânza de borangic pe care sunt ţesute lumile, permiţând celui mai uşor suflu să ajungă la cele mai depărtate galaxii, întorcându-se de unde au plecat ca rouă benefică sau ca instilaţiuni de venin.”

Deseori reciteam cele câteva pagini din Secţiuni transversale.

Aceste pagini chintesenţiază întrega doctrină a creaţiei, depăşind însă atât succesivitatea evoluţionistă, cât şi simultaneitatea creaţionistă şi ating taina sacrificială creat-increat. ”Închizi ochii şi tot universul s-a topit ca o fărâmă de ceară pe Vid. Îi redeschizi şi lacul e în faţa ochilor ca mai înainte”, scrie Vasile Lovinescu pe urmele Psalmistului. ”O mie de ani înaintea ochilor Tăi sunt ca ziua de ieri, care a trecut, şi ca straja nopţii” (Ps. 89, v.4). O mie de ani pentru Dumnezeu sunt ca o clipire de gene.

Dar pentru cei care, în acele seri de demult, priveam cu uimire Hamul, cuvintele din Secţiuni transversale cuprindeau dezvăluiri premergătoare pentru ajungerea la ”suprimarea celor trei dimensiuni”. Prin aceasta trebuia să asimţim ”neîntinderea”, miezul de neatins al spaţiului sacru.

Halmul răsărea atunci, din ”abisul neîntinderii”, ca o condensare străvezie a ”Umbrei veacurilor”, a acelei ”ceţi metafizice” de deasupra oglinzii Şomuzului. Prin transparenţa acestui hieroglif de vis se iveau însemnele heraldice, care se văd şi astăzi: Crai Nou, Cupa, Inima însăşi, Potirul din care şi alţii băuseră apa vieţii.

Toate făceau pentru noi din Halm, cum fac şi acum, blazonul viu şi ocrotitor al acestor meleaguri binecuvântate.

ROXANA CRISTIAN

*Text prezentat la Fălticeni, pe 14 iulie 2018, la manifestarea anuală „Sub semnul Lovineştilor”, organizată de Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, Primăria Fălticeni şi Fundaţia Culturală „Ion Irimescu”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: