Judeţul Suceava reprezintă una dintre cele mai valoroase regiuni etnofolclorice ale României, remarcându-se prin bogăţia tradiţiilor, a obiceiurilor şi a creaţiilor populare consemnate încă din secolul al XIX-lea în numeroase culegeri de folclor.
Dacă privim picturile de la Mănăstirea Humor şi Mănăstirea Moldoviţa, unde sunt reprezentate scene din dansul cunoscut sub numele de „Arcanul” – dans păstrat şi astăzi în Obcinile Bucovinei – putem afirma că, pentru strămoşii noştri, folclorul nu a fost doar o formă de divertisment sau expresie artistică, ci şi un mijloc de transmitere a memoriei colective, a credinţelor, valorilor şi identităţii comunităţilor locale.
Bogăţia repertoriului popular din localităţile judeţului Suceava a devenit obiect de cercetare pentru o întreagă generaţie de cărturari şi etnografi valoroşi. Preotul Simion Florea Marian (n. 1847, Ilişeşti), Alexandru Voievidca (n. 1862, Vaslăuţi), Artur Gorovei (n. 1864, Fălticeni), Leca Morariu (n. 1888, Pătrăuţi) şi Elena Niculiţă-Voronca (†1939, Siret) sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute nume ale acestei generaţii.
Lucrările lor demonstrează faptul că, la începutul secolului al XX-lea, în satele sucevene exista un repertoriu popular impresionant, legat atât de marile momente din viaţa omului, cât şi de sărbătorile de peste an.
Având în vedere preocuparea pentru păstrarea şi valorificarea acestei moşteniri culturale, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor iniţiază realizarea unui catalog al localităţilor în care se mai păstrează: cântece de bocet funerar; ritualul iertăciunii la nuntă; colinde tradiţionale vechi.
Centralizarea informaţiilor despre interpreţii populari care mai cunosc versurile şi melodiile tradiţionale se va realiza prin intermediul părinţilor parohi din parohiile ortodoxe.
Cu speranţa ca până la data de 15 iulie să identificăm numele şi datele de contact ale celor care au păstrat cu grijă aceste cântece moştenite de la străbuni, ne dorim ca, în viitorul apropiat, să putem organiza concursuri, ateliere şi concerte dedicate folclorului tradiţional autentic.
Pr. CIPRIAN BLAGA
Comentarii