Programul Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului – Sfânta Mănăstire Putna

(13–16 august 2018)

Luni, 13 august

Ora 21.00 – Întâmpinarea delegaţiei conduse de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, care aduce Coroana reconstituită a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, şi depunerea Coroanei în Casa Domnească a mănăstirii.

Marţi, 14 august

Ora 9.00 – Aducerea spre închinare a sfintelor moaşte ale Sfântului Iacob Putneanul din Paraclisul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel al mănăstirii în baldachinul din incinta mănăstirii

Ora 13.30 – Ceremonia de redeschidere a căii ferate spre Putna, Gara Putna.

Ora 18.00 – Ducerea Coroanei din Casa Domnească în biserica voievodală şi depunerea ei pe mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare de către Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, şi Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, împreună cu soborul mănăstirii.

Ora 18.15 – Privegherea la Adormirea Maicii Domnului.

Miercuri, 15 august – Adormirea Maicii Domnului

Ora 6.30 – Slujba de sfinţire a Aghesmei mici şi Taina Sfântul Maslu în incinta mănăstirii.

Ora 7.00 – Acatistul Adormirii Maicii Domnului, în biserica voievodală, în faţa icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Ora 9.30 – Sfânta Liturghie arhierească.

Ora 18.00 – Slujba Privegherii în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi a ctitorilor sfinţi ai Mănăstirii Putna.

Joi, 16 august – Pomenirea ctitorilor

Ora 7.00 – Acatistul Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

Ora 9.30 – Sfânta Liturghie cu pomenirea ctitorilor Mănăstirii Putna.

Ora 11.30 – Slujba Parastasului pentru pomenirea ctitorilor Mănăstirii Putna.

Ora 19.00 – Ducerea sfintelor moaşte ale Sfântului Iacob Putneanul în Paraclisul mănăstirii.

Ora 20.00 – Seară de muzică clasică şi poezie creştină la Arhondaricul „Mitropolit Visarion Puiu”. Invitat principal: violonistul Tudor Andrei.

Coroana reconstituită a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare este un simbol al identităţii, unităţii, demnităţii şi credinţei poporului român

Sfântul Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457–1504), a fost un suveran model pentru conducătorii români de-a lungul veacurilor. Prin viaţa, faptele şi moştenirea sa, Sfântul Ştefan cel Mare este un precursor al Marii Uniri din 1918.

În Anul Centenar 2018, proclamat Anul Omagial al unităţii de credinţă şi neam şi Anul comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri, Consiliul de Patrimoniu al Mănăstirii Putna a hotărât reconstituirea coroanei Sfântului Voievod Ştefan cel Mare după modelul istoric.

Forma, proporţiile şi materialele folosite la reconstituirea Coroanei au fost alese conform reprezentărilor originale în care Sfântul Voievod Ştefan cel Mare apare încoronat, Tetraevanghelul din 1473 şi tabloul votiv de la Voroneţ (1488), cu consilierea unor reputaţi istorici şi specialişti în heraldica şi arta medievală românească.

După binecuvântarea de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, luni, 13 august, la Bucureşti, Coroana va fi expusă permanent în muzeul Mănăstirii Putna, alături de spada (replică), crucea (1503), cădelniţa (1470), ripida (1497) şi alte obiecte dăruite mănăstirii de Sfântul Ştefan cel Mare. În momente deosebite din an, coroana va fi aşezată pe mormântul Voievodului: 2 iulie (ziua adormirii Sfântului Ştefan cel Mare) şi 1 decembrie (Ziua Naţională a României).

Se reia circulaţia trenurilor pentru călători pe calea ferată spre Putna

Calea ferată spre Putna a fost inaugurată în 1898. Atunci Putna făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, fiind anexată odată cu întreaga Bucovină, în 1775.

În 1918, Bucovina s-a unit cu România. Pe lângă aportul la viaţa economică a zonei, această linie de cale ferată a avut o contribuţie majoră la întărirea identităţii şi unităţii românilor.

Astfel, trenurile care au străbătut-o au fost principalul mijloc de transport folosit în pelerinajele din perioada anilor 1919–1925, organizate de statul român pentru românii din diferite provincii istorice ale ţării în vederea cunoaşterii Bucovinei şi în special a mănăstirilor de aici, păstrătoarele unui patrimoniu cultural, istoric şi religios unic în ţară. În 1920, pe această cale ferată au călătorit Regele Ferdinand I şi Regina Maria, în prima vizită în Bucovina după Marea Unire.

Chiar şi în perioada regimului comunist, turismul înspre mănăstirile Bucovinei a continuat, românii aflând aici una din insulele de normalitate care menţin viaţa socială şi naţională a unei ţări. De-a lungul anilor, sute de mii de elevi au vizitat Mănăstirea Putna folosind această cale ferată.

În 2012, circulaţia pe linia Dorneşti – Rădăuţi – Putna a fost oprită.

Mulţumim Companiei Naţionale a Căilor Ferate Române „CFR” SA pentru că, la 100 de ani de la Marea Unire şi la 120 de ani de la inaugurarea acestei linii, a găsit soluţiile potrivite pentru redeschiderea ei.

Pelerinii care vor veni la Putna cu trenul vor putea vizita gratuit Muzeul mănăstirii, prezentând biletul de călătorie. (C.P.)

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: