Nechifor prezintă condiţiile tehnice pentru menţinerea clasificării UNESCO pentru Rezervaţia Codrul Secular Slătioara

 Deputatul Pro România de Suceava Cătălin Nechifor a prezentat, vineri, considerente de ordin tehnic şi juridic, privind riscul pierderii clasificării UNESCO pentru Rezervaţia Codrul Secular Slătioara, după ce Direcţia Silvică Suceava a infirmat ipoteza lansată de acesta.

Deputatul sucevean subliniază că Rezervaţia Codrul Secular de la Slătioara a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO cu ocazia celei de a 41-a Sesiuni a Comitetului UNESCO pentru Patrimoniul Mondial, de la Cracovia-Polonia, la care a participat ca reprezentant al României, alături de senatorul Vlad Alexandrescu şi de deputatul Nicolae Bacalbaşa, toţi trei fiind membri ai Comisiei permanente comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru relaţia cu UNESCO.

În aceste condiţii el arată că trebuie ca lucrurile să fie spuse şi să rămână pentru prezent şi/sau pentru viitor, şi se vede pus în situaţia de a prezenta aspecte de reglementare referitoare la orice sit natural clasificat în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Astfel, potrivit acestor reglementări, odată cu obţinerea clasificării UNESCO era necesar să se instituie titlul ”Localitate cu monument înscris în Lista Patrimoniului Mondial” pentru comuna Stulpicani, iar prin grija administratorilor de drum, titlul trebuia să fie înscris pe panouri aflate la intrările în localitate, de dimensiunea celor cu denumirea localităţii, cu litere albe pe fond maro, însoţit de sigla Patrimoniului Mondial.

Pe de altă parte, pentru protejarea monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial şi pentru respectarea prevederilor legale în acest domeniu, autorităţile administraţiei publice locale au o serie de atribuţii, dintre care următoarele consider că sunt relevante:

– cooperează cu organismele şi instituţiile publice cu responsabilităţi în domeniul protejării monumentelor, pentru punerea în aplicare şi respectarea deciziilor acestora;

– colaborează cu proprietarii, administratorii sau titularii altor drepturi reale asupra monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, pentru aplicarea planurilor anuale de protecţie şi gestiune;

– participă, în condiţiile legii, la cofinanţarea din bugetele proprii, precum şi din venituri extrabugetare a lucrărilor prevăzute de legislaţia în domeniu;

– includ obiectivele specifice prevăzute în Programul de protecţie şi gestiune a monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial în programele şi planurile de dezvoltare economico-socială şi urbanistică, respectiv de amenajare a teritoriului, şi în autorizaţiile pe care le emit, potrivit legii;

– monitorizează şi controlează aplicarea reglementărilor legale cu privire la protejarea monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, a programelor şi planurilor de protecţie şi gestiune;

– asigură aplicarea siglei ”Monument înscris în Lista Patrimoniului Mondial” şi controlează întreţinerea acesteia de către proprietar.

„În plus, Direcţia Silvică Suceava a făcut o confuzie de termeni, eu nu m-am referit la fenomenul defrişărilor ilegale, ci la termenul de defrişare, care, conform dexonline este un substantiv feminin cu următoarea definiţie ”1 înlăturare a pădurilor, prin tăiere sau ardere, spre a elibera terenul pentru agricultură, construcţii etc. Si: defrişat1 (1). 2 Curăţare a unui teren de arbori sau resturi lemnoase Si: defrişat1 (2), despădurire, (reg) lăzuire. 3 (Pex) Desţelenire. 4 (Rar) Exploatare a lemnului Si: defrişat1 (4)”. Evident, defrişările ilegale au un loc aparte în cadrul ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, aşa cum a fost accentuat şi în răspunsul Direcţiei Silvice Suceava”, arată Nechifor.

El subliniază că nu a contestat sub nicio formă faptul că prin acţiunile şi activităţile specifice, Direcţia Silvică Suceava îndeplineşte toate condiţiile asumate pentru ca această rezervaţie să fie inclusă şi menţinută în lista monumentelor naturale UNESCO, dar ţine să informeze cu privire la o potenţială situaţie de risc (inclusiv riscul de a se pierde clasificarea UNESCO).

„Concret, mă refer la situaţia altor două sit-uri, Pietrosul Mare şi Retezat, pentru care responsabilii UNESCO au observat nefuncţionarea lor, în sensul în care s-a primit clasificarea, luând notă de calendarul propus pentru procesul de revizuire a funcţionării acestora şi considerând că autorităţile şi actorii locali trebuiau incluşi mai devreme în procesul de monitorizare a clasificării în Lista Patrimoniului Mondial. Măsura executivă va însemna primirea la UNESCO/IACBR a unui număr de două rapoarte periodice şi/sau a celor două formulare de noi nominalizări privind cele două sit-uri, incluse în Procesul de excelenţă şi întărire a Reţelei Mondiale a Rezervaţiilor Biosferei, până la 30 septembrie 2019, urmând ca IACBR şi ICC MAB să examineze documentele transmise de partea română în cursul anului 2020 şi să decidă, pe cale de consecinţă, dacă cele două sit-uri rămân, sau nu, în UNESCO”, arată deputatul Pro România.

El atrage atenţia tuturor celor responsabili, indiferent de modul în care se adresează, mai mult sau mai puţin colocvial şi peiorativ, „este foarte important să se asigure atenţia sporită şi la modul de interacţiune şi colaborare cu autorităţile locale, judeţene şi naţionale pentru a păstra, aşa cum este firesc, Codrii Seculari de la Slătioara în Patrimoniul Mondial UNESCO”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: