În organizarea Bibliotecii Municipale Câmpulung Moldovenesc şi a Colegiului „Dragoş Vodă” din localitate s-a desfăşurat, în sala de festivităţi a acestei instituţii, o frumoasă manifestare culturală dedicată lui Mihai Eminescu, la 168 ani de la naşterea celui ce poartă numele de „Luceafăr” al poeziei româneşti.
Manifestarea a început printr-o rugăciune de veşnică pomenire, rostită de părintele dr. Ilie Macar, parohul Bisericii Sf. Nicolae, din Câmpulung Moldovenesc.
Colocviul „Eminescu, poetul neamului românesc” a fost susţinut de intelectuali prezenţi în cele mai importante evenimente culturale, precum prof. Ioan Popoiu şi prof. dr. Luminiţa Ţăran, iar din partea organizatorilor prof. Dorina Ghideon şi prof. Silviu Petrică Ciulei, directorul Bibliotecii Municipale.
În faţa unui public interesat şi dornic să cunoască cât mai multe din viaţa şi opera marelui poet, între care mulţi tineri, participanţii la colocviu au venit cu aspecte interesante, cu expuneri elaborate şi bine documentate.
Astfel, prof. I. Popoiu s-a referit la „Eminescianism, o ideologie a românismului”, subliniind dimensiunea naţională şi internaţională a acestui apostol al neamului românesc care „rămâne nu numai un mare poet, ci şi un luptător pentru românism”. Citând poeziile „Doina”, „Ce-ţi doresc eu ţie…”, „Scrisorile…” şi alte creaţii ale poetului, vorbitorul s-a referit la dragostea neasemuită a lui Eminescu pentru trecutul glorios al neamului, dar şi la dorinţele şi visurile poetului pentru viitorul României. „Creaţia literară eminesciană este ca o lavă fierbinte care se revarsă dintr-un vulcan pentru promovarea românismului.”
Interesantă, elaborată şi în spiritul gândirii filosofice a lui Eminescu a fost expunerea prof. dr. Luminiţa Ţăran despre „Contemporaneitatea lui Eminescu”. Citând şi aceasta din creaţia eminesciană, vorbitoarea a spus, printre altele: „Eminescu rămâne omul deplin al culturii româneşti. Reîntoarcerea la Eminescu este regăsirea noastră în contemporaneitate. Nu Eminescu este contemporanul nostru, ci noi suntem contemporani lui Eminescu, prin gândirea şi perceperea pe care o avem asupra lumii şi vieţii”.
Prof. Silviu Ciulei, directorul Bibliotecii Municipale, era firesc să se refere în cuvântul său la „Legăturile lui Eminescu cu biblioteca”. În expunerea sa acesta a vorbit despre activitatea lui Mihai Eminescu ca bibliotecar şi director al Bibliotecii Centrale din Iaşi, a venit cu amănunte despre munca de bibliotecar a poetului în cadrul „Societăţii studenţeşti România” şi a „Societăţii literare şi ştiinţifice a românilor” din Viena, activitate contopită în „România Jună”.
S-a arătat de asemenea că Eminescu şi-a început activitatea de bibliotecar ca elev de gimnaziu la Cernăuţi, la vârsta de 15 ani, pe când era găzduit la Aron Pumnul, cărturarul care, în grija sa pentru studenţii români, reuşise să alcătuiască o mică bibliotecă de carte românească în sprijinul celor care nu aveau acces la cultura şi limba natală. Despre activitatea de bibliotecar şi cea de revizor şcolar a lui Eminescu au scris Tudor Ştefanelli, Gala Galaction şi alţii, iar George Călinescu, în „Viaţa lui Mihai Eminescu”, spunea printre altele că „Eminescu începu să trăiască, să doarmă şi să viseze printre cărţi”.
Prof. Dorina Ghideon a participat la colocviu cu „Canonicitatea operei eminesciene”.
„Eminescu este pentru noi toţi un reper moral şi cultural.” Încercările unora de a-l demitiza, de a-i diminua meritele vor da întotdeauna greş pentru că „biografia lui Eminescu este absorbită de opera sa, care rămâne spiritul său naţional şi universal”. Eminescu rămâne un model al culturii române, opera lui remarcându-se prin originalitate, prin creaţia lui genială, având rădăcini în literatura înaintaşilor, dar şi în creaţia genială de literatură populară.
Colocviul a fost întregit prin prezentarea unui scurt program artistic inspirat din creaţiile lui Eminescu şi ale lui Marin Sorescu, poezia „Trebuiau să poarte un nume”, program pregătit de clasa a XI-a E, sub conducerea prof. Anca Niga.
Sala a vibrat şi la recitarea poeziei „Doina” de către talentatul actor şi om de cultură Constantin Tiron.
A fost o trăire colectivă pentru cel pe care generaţiile îl vor cinsti mereu cu veneraţie.
Comentarii