Constantin Barariu, primarul comunei Zvoriştea
Drumurile comunei Zvoriştea, al cărei vornic este, au fost pentru Constantin Barariu, aflat la al cincilea mandat, o constantă a politicii sale de ales şi reales al obştii. „Îmi dau seama acum, când discutăm aceasta, deci privind peste cei douăzeci de ani de când mă aflu în fruntea primăriei, că, adăugând şi cele două drumuri comunale pentru care am depus proiecte în acest an, practic toate drumurile comunei, peste 40 km, sunt modernizate. Fie că acceptă sau nu adversarii politici sau neprietenii, eu rămân în istoria comunei drept cel sub autoritatea – şi pot spune şi sub zbaterea – căruia toate drumurile s-au modernizat”.
Este comuna în care şi autorul acestor rânduri s-a născut şi mi-amintesc drumul dintre Dealu şi Zvoriştea, pe care l-am bătut zilnic din clasa a cincea până-ntr-a opta, drum judeţean mereu înnoroiat primăvara şi toamna mai ales, sau înfundat de troiene iarna… Noroc că, atunci când şi aceasta nu era bine înmuiată de ploi, puteam circula pe zonă; pe drum înotam vârtos în noroi. Făceam cinci kilometri dus, cinci întors. La fel făceau şi colegii care veneau de la Slobozia, Şerbăneşti, Stânca, Stâncuţa sau Poiana.
Toate cele opt sate ale comunei sunt acum legate de centrul acesteia prin drumuri asfaltate. Cei norocoşi erau şerbăneştenii, ei având acces la şoseaua naţională ce leagă Suceava de Dorohoi, singura asfaltată (betonată, de fapt) de pe Valea Siretului la vremea aceea. În rest, doar centrul Budei a rămas neasfaltat până acum, „şi asta din cauza unei conjuncturi politice create de plecarea Elenei Udrea din guvern”. Să nu se creadă însă că guvernările ostile politic au ajutat cu ceva, ţine primarul să mai precizeze. „Vă dau un exemplu: o comună vecină, cu circa 2500 de locuitori, a primit cinci miliarde în bani vechi, noi, cu 6000 de locuitori şi opt sate – doar un miliard…”. Până şi drumul bucovinenilor (cel pe care urcau şi coborau bucovinenii ce făceau negoţ în Regat), ce duce în Bucovina peste Cordon, la Călineşti, prin Barănci, mereu rupt de ape pe la Cireşi şi năclăit de ape în Barănci, este asfaltat până în coama dealului, aproape de cantonul silvic, iar de acolo este pietruit, putându-se circula lejer cu un autoturism. Se poate merge astăzi la stânele de acolo cu maşina…
Deşi se putea ieşi şi altădată la şoseaua naţională mai direct, prin Stânca şi Poiana, ocolind Şerbăneştii, nimeni nu se aventura cu maşina pe acolo din cauza drumului foarte prost. Astăzi aventura este posibilă, asfaltarea acestei şosele trezind pur şi simplu la viaţă suflarea omenească pe care o străbate. „De fapt, cea mai mare realizare care decurge din asfaltarea drumurilor comunale este sentimentul omului că nu mai este izolat. Consecinţa este că s-au construit multe case aproape de drumurile noi, adică asfaltate, ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum, decât rareori, drumurile fiind în realitate străvechi. Am cerut o situaţie şi vreau să vă spun că în cei 20 de ani de când sunt primar, primăria a autorizat construirea a aproape 600 de locuinţe şi anexe, ceea ce e foarte mult raportat la un fond total de circa 3000 de locuinţe. A cincea parte în 20 de ani… Interesant este că multe sunt ridicate de cei care au plecat să lucreze în Europa. Şi, tot legat de starea drumurilor, este cazul să amintim că numărul de maşini existente în comună la instalarea mea ca primar, acum două decenii, era de nici o sută, astăzi apropiindu-se de 2000! Drumurile moderne au adus civilizaţie, au stimulat afacerile, au adus investitori; dau doar exemplul magazinului din reţeaua Profi”.
Singurul sat care pare mai văduvit din perspectiva înnoirii drumurilor este Slobozia, dar aceasta din cauza mai ales a criteriilor impuse de feluriţii finanţatori. Oricum, în proiectele propuse de primărie pentru perioada următoare şi acest sat este luat în seamă. Străvechiul drum care cobora pe Valea Siretului, de la Siret până spre Paşcani, pe ruta Siret, Grămeşti, Zamostea, Zvoriştea, Şerbăneşti, Bereşti, Hânţeşti ş.a.m.d. şi la care Slobozia are ieşire, este, cu excepţia a două porţiuni din satul Bereşti, de asemenea asfaltat; în întregime pe teritoriul comunei Zvoriştea.
Civilizaţie a adus, în toate timpurile, şi şcoala. În modernizarea aşezămintelor şcolare s-au adus bani de peste tot de unde puteau fi obţinuţi. Cea mai „cea” dintre şcolile comunei este cea din Zvoriştea, oricum mai bine înzestrată decât toate celelalte. Ultima modernizare a adus termosistem, geamuri noi, acoperiş nou, grup sanitar, centrală pe lemne, totul pe cheltuiala primăriei, vreo cinci sute de mii de lei. De la trei şcoli gimnaziale până acum câteva zeci de ani – la Zvoriştea, Şerbăneşti şi Buda – s-a ajuns la patru, adăugându-se Poiana, între timp cea de la Slobozia fiind desfiinţată. Cele de la Poiana, Slobozia şi Stânca au primit bani pentru modernizare de la Guvern, prin PNDL 2. La Poiana licitaţia s-a desfăşurat deja, la celelalte două procesul este în curs de desfăşurare. Buda s-a modernizat cu banii Băncii Mondiale, iar Şerbăneştii cu banii comunităţii, circa şapte sute de mii de lei.
Dacă „n-o tai direct peste pâraie şi peste câmp”, drumul de la Buda la Poiana măsoară pe şosea cam 18 km. E o distanţă ca să mergi la şcoală, dar astăzi copiii au la dispoziţie microbuze. Ba, pentru elevii care fac naveta la şcolile Sucevei, au fost „ademeniţi” transportatori cu microbuze special destinate elevilor liceeni.
Toate acestea ar trebui să se regăsească în calitatea învăţământului, „garanţia că ştacheta nu va fi coborâtă fiind tradiţia şcolii zvoriştene, cea de pe băncile căreia s-au ridicat mulţi oameni remarcabili în toate domeniile de activitate” spune Constantin Barariu.
Cu bani europeni a fost modernizat şi vechiul spital, unic cândva pe o bună porţiune din Valea Siretului. Prin actuala campanie de finanţare PNDL a fost obţinută şi finanţarea dispensarului medical, operaţiune aflată deja în faza de licitaţie, iar prin CNI se modernizează căminul cultural.
„Am făcut cu toţii un mare pas către civilizaţie. Asfaltul, şcoala, transportul rapid către centrele orăşeneşti din jur, asistenţa medicală acasă, magazinele comerciale pe profiluri cât mai diverse în locul magazinului universal de altădată, internetul gratuit, televiziunea prin cablu – noi fiind prima comună din zonă care a beneficiat de cablu –, probabil o sală de sport şi, foarte curând, aceasta fiind o veste foarte importantă pentru proprietarii de pământ din comună, introducerea cadastrului gratuit, iată imaginea unei aşezări moderne în care se revine, chiar dacă se pleacă. Niciun sat nu arată o faţă îmbătrânită, peste tot se vede în ce secol trăim. S-a întâmplat aşadar să fiu contemporan cu aceste vremuri şi să conving lumea că, împreună cu feluritele consilii locale care s-au perindat, putem valorifica în interesul întregii comune ceea ce vremurile au oferit şi noi am fost în stare să obţinem. Cât de mult am obţinut şi mai ales cât de mult aceasta ne-a influenţat viaţa vor stabili vremurile ce vin. Oricum, îndrăznesc să afirm că am făcu un important pas către civilizaţie, valorificând cât de mult şi de bine s-a putut şansele pe care ni le-au oferit timpurile”, crede Constantin Barariu.
Comentarii