Lecţia lui Vasile Mătrăşoaie de la Bursuceni

„Doar testând în teren ştii ce sămânţă să alegi în anul următor”

Legumicultorii suceveni lucrează intens în solarii şi în câmp, pregătind primele recolte timpurii de tomate şi ardei. Datorită temperaturilor scăzute în comparaţie cu anii precedenţi, toate culturile sunt rămase în urmă cu aproximativ două săptămâni. În această perioadă fermierii acordă o atenţie mai mare răsadurilor, culturile de ridichi, ceapă verde şi salată fiind desfiinţate pentru a putea face loc celor de varză extratimpurie şi timpurie, tomate, ardei şi vinete, dar şi altor culturi despre care, până anii trecuţi, se credea că sunt accesibile doar în unele zone din sudul ţării.

Legumicultorii hotărâţi să iasă printre primii la piaţă cu tomate şi ardei din producţia acestui an au plantat deja răsadurile în spaţii protejate, după activităţi de dezinsecţie a solariilor şi serelor prin stropirea cu substanţele indicate de către specialişti, dar şi prin văruirea stâlpilor din lemn şi a tocurilor de la răsadniţe, ei pregătind terenul după tehnologia specifică fiecărei culturi, inclusiv prin asigurarea cantităţilor necesare de îngrăşăminte organice. Majoritatea cultivatorilor mari de legume în spaţii protejate îşi produc singuri răsadurile, folosind seminţe din soiuri de mare productivitate şi certificate. Deşi costurile cresc cu procurarea seminţelor, asigurarea căldurii în solarii, legumicultorii au garanţia că vor avea legume atât cantitativ, cât şi în ceea ce priveşte calitatea. Deja foarte cunoscut, Vasile Mătrăşoaie din Bursuceni are pregătite în solar răsaduri din diverse soiuri de roşii, ardei, vinete, gogoşari, răsaduri de pepeni, dar şi de plante medicinale şi plante aromatice.

Pepene galben cu gust de pară cultivat la Bursuceni

“Tot caut să adaptez noi plante la temperaturile şi solurile din nordul ţării. Am adus salata iute, pepeni galbeni – zece soiuri, plus un nou soi coreean de pepene galben cu gust de pară, adus din judeţul Prahova. Anul acesta este primul an de cultură pentru acest pepene cu interiorul alb, tare şi zemos, cu un gust dulce, foarte asemănător perelor tari de vară. Am introdus în cultură, la nivel de cercetare şi adaptare, şi un pepene cu gust de dulceaţă, pepene pentru desert, dar şi 30 de soiuri de pepeni verzi, cunoscuţi şi sub denumirea de harbuz, cinci soiuri fiind româneşti, provenite de la dr. ing. Aurelia Diaconu, directoarea Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni. Şi cartoful dulce este o prioritate, fiind un aliment foarte sănătos, care previne diabetul, reglând nivelul de zahăr din sânge. Cercetătorii au descoperit recent o substanţă în cartoful dulce care poate ajuta la prevenirea cancerului intestinal şi a celui mamar. Fiind bogat în carbohidraţi complecşi, betacaroten (un nutrient echivalent vitaminei A), vitamina C şi vitamina B6, mangan, cupru, potasiu, fier şi calciu, cartoful alb a fost catalogat ca având cea mai consistentă valoare nutritivă, având şi calităţi antiinflamatorii, reducând efectele crizelor de astm, osteoartrită sau de artrită reumatoidală. Vitamina B (care se găseşte în acest tip de cartof) reduce riscurile atacurilor de inimă.

Problema este de adaptabilitate, fiind plante termofile, care au nevoie de temperaturi ridicate. Clima s-a schimbat, verile au devenit mult mai călduroase şi la noi… De aceea mi-am propus să încerc să adaptez aceste plante pentru nordul Moldovei” ne-a spus Vasile Mătrăşoaie.

Salata pak choi, sfecla galbenă, morcovul mov ajung la pensiunile sucevene

Legumicultorul mai are în cultură perilla, o plantă de gradină foarte frumoasă, ale cărei frunze mari şi cu miros puternic de mentă sunt utilizate în stare proaspătă la sarmale, ca garnitură parfumată, fiind una din puţinele plante aromatice care s-au impus în bucătăria japoneză. Şi cresonul, o plantă din familia muştarului, cu frunze bogate în vitamina C, minerale şi uleiuri carotenice care oferă o aromă uşor picantă salatelor sau sunt folosite drept condiment pentru sosuri, dresing şi din seminţele căreia se prepară un muştar picant, este tot mai căutată. Crizantema comestibilă este tot mai întrebată după ce Vasile Mătrăşoaie a reuşit să o treacă printr-un lung proces de aclimatizare. Crizantema are gustul şi proprietăţi asemănătoare morcovului, fiind bogată în nutrienţi, carotene, vitamine, magneziu, potasiu, fier, substanţe de care organismul nostru are nevoie şi le ia din alimente. Florile previn afecţiunile cardiovasculare şi diabetul zaharat.

„Şi bucătarii folosesc aceste plante. Am comenzi de la o pensiune din Suceviţa, inclusiv de sfeclă galbenă, morcov mov, morcov galben, morcov alb, conopidă violet, salata pak choi – o rudă a verzei chinezeşti, broccoli românesc, o plantă care se aseamănă mai mult cu conopida, lipsită de orice tentă amară la gust, bogată în vitamina C, fibre şi carotenoide şi cu gust de broccoli, varza Kale, o legumă verde plină de nutrienţi, fiind unul din cele mai sănătoase alimente din lume, foarte căutată de vegetarieni. Crizantema comestibilă nu este deocamdată comandată, pentru că 2017 este primul an de cultură mai mare, până acum fiind doar la stadiul de aclimatizare. Am comenzi de busuioc cu aromă de cuişoare, cu aromă de lămâie, cu aromă de trandafir, plus alte 16 sortimente de busuioc. Aceste comenzi pot fi un semnal pentru reorientarea producţiei de legume în spaţii protejate, iar în funcţie de cerere voi extinde sau nu aceste culturi” ne-a asigurat Vasile Mătrăşoaie.

În aceste zile are loc plantarea în câmp a chimionului, a şase sortimente de ţelină, ardei capia – 15 sortimente şi, pentru prima oară, bumbac utilizat în florării, dar şi pentru ornamentarea grădinii cu flori.

Colaborare internaţională în domeniul tomatelor

În solariile din Bursuceni lucrate de familia Mătrăşoaie se mai găsesc peste 100 de sortimente de tomate, dintre care 70 sunt româneşti, nouă fiind soiuri care nu se copilesc.

„Le pui în câmp, nu le pui nici pe arac. Cel mai special este soiul Florina, care produce roşii care ajung şi la o greutate de 200 g/bucată, având un gust extraordinar de bun; urmează Daria, Chilimbar, Cristinica, Măriuca, Darsirius, Siriana. Vor fi şi peste 40 de soiuri de vinete, fiind deja comenzi pentru vânăta striată, vânăta mov, vânăta spic, cinci soiuri de vinete albe, 30 de soiuri de ardei gras, dintre care opt sunt soiuri româneşti, unele vechi, altele mai noi, cele mai apreciate fiind soiurile Galben superior, chiar dacă acum pe piaţă au apărut şi sub o altă denumire. Colaborez foarte bine cu dr. ing. Costel Vânătoru, directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Legumicolă Buzău, şi cu acad. Victor Lăcătuşu, director ştiinţific şi şef al laboratorului de Agrochimie, Biochimie şi Fiziologie – ICDLF Vidra. Şi cu acad. Ion V. Pop mă consult, chiar dacă este mai în vârstă, sfaturile lui sunt deosebite, fiind rezultatul zecilor ani de cercetare” precizează Vasile Mătrăşoaie.

Legumicultorul colaborează şi cu staţiuni legumicole din străinătate, având schimburi de seminţe şi tehnologii cu o staţiune din Serbia şi cu una din Bulgaria, de la care a primit 14 soiuri de tomate realizate de această staţiune. Spune că, faţă de bulgari şi unguri, am rămas mult în urmă cu legumicultura, cu toate că în 1990 eram înaintea lor.

„În timp ce ei au extins culturile protejate, noi am distrus întreaga infrastructură legumicolă, sere, solarii, ferme legumicole, institutele de cercetare sunt subfinanţate.

O roşie românească, Zafarela, a ajuns să fie împachetată în străinătate şi să fie revândută nouă. Noi avem ingineri foarte buni, dar pentru că nu este plătită cercetarea pleacă la firme multinaţionale ca agenţi de vânzări sau fac cercetare în străinătate” susţine Vasile Mătrăşoaie.

Sămânţa profesională asigură succesul

Chiar dacă nu a absolvit cursuri universitare de legumicultură, Vasile Mătrăşoaie dă sfaturi şi inginerilor legumicoli, pe terenurile sale testându-şi produsele şi firme renumite de seminţe sau îngrăşăminte foliare din străinătate. Absolvenţii Facultăţii de Agronomie vin să vadă diferenţele dintre ce au studiat teoretic şi au văzut în câmpurile experimentale şi ce se produce în teren.

„Simt că am chemare pentru legumicultură, pentru plante. Acum pun roşii, le fac locul pentru rădăcină cu pixul pentru că au rădăcina fină. O plantă care nu are o rădăcină dâmburoasă este o roşie sănătoasă. Bolile se instalează la plante şi din răsad, iar mulţi neglijează acest aspect. Sunt oameni care îşi fac sămânţa din propria cultura, taie o roşie, chiar dacă este provenită de pe o tulpină care a purtat şi o singură roşie bolnavă parţial, şi fac sămânţă. Nu este corect, boala, bacteria se transmite. Sămânţa se poate asigura din cultura proprie alegând cele mai sănătoase plante, care au ajuns la maturitatea necesară obţinerii seminţei şi nu au fost în contact cu alte plante bolnave. Cel mai bine este să cumpărăm sămânţă certificată. Eu colaborez şi cumpăr de la staţiunile de la Buzău, Bacău, Dăbuleni, Vidra şi de la câteva companii multinaţionale producătoare de seminţe profesionale de legume. Fiecare are produsele ei de top, deci nu pot să spun care firmă sau staţiune e mai bună, rezultatul final diferă în funcţie de tipul de sol, de climă, fertilizarea naturală, perioada de plantare, modul de îngrijire. Este posibil ca eu să obţin rezultate slabe, iar un legumicultor din Buzău să obţină rezultate spectaculoase folosind sămânţă din acelaşi lot al aceluiaşi producător sau invers. Doar testând în teren ştii ce sămânţă să alegi în anul următor” este recomandarea legumicultorului Mătrăşoaie.

Cartoful românesc dă producţii bune doar cu soiuri certificate

Pe terenul pe care îl deţine şi-au făcut loc şi soiurile de cartofi, ajungând în prezent la 32 de soiuri de cartofi proveniţi de la companiile Europlant şi Norica din Germania şi Institutul Naţional de Cercetare a Cartofului de la Braşov la care se mai adaugă două soiuri din Franţa. La Bursuceni se cultivă şi două soiuri, Astra şi Magic, oferite de Dumitru Bodea, directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava. Vasile Mătrăşoaie susţine că soiurile româneşti asigură o producţie foarte bună, sunt rezistente, trebuie doar ca sămânţa să fie certificată şi să provină din producţia staţiunilor agricole şi nu cumpărată de pe marginea drumului sau de la vânzători care nu prezintă încredere, având ca scop principal doar profitul.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: