Copii, ştiţi ce este Facebookul?, se adresă învăţătoarea elevilor săi de clasa a IV-a. Deh, erau prea mici şi nu avea rost să-i întrebe şi dacă şi-au făcut cont pe această reţea.
„Dna învăţătoare, mama l-a certat aseară pe tata că stă toată seara pe Facebook şi se uită la pozele unor gagici în loc să facă treabă”. Întrebarea şi răspunsul au fost pur imaginare…, am vrut să încep într-o notă optimistă… Curioasă să aflu, însă, ce este Facebookul în opinia unora, am dat o căutare pe Google şi am găsit răspunsuri de umflat râsul, postate de „greieru verde”, „bloguluotrava”, „fricidemamici”… sau chiar de la Gigi Becali! Facebook este un „big brother care se poate întoarce împotriva ta dacă nu ştii să-l foloseşti”, un „imens muzeu, fără bilet de intrare”, o „societate virtuală sănătoasă”, „e plin de pedofili”, „este păcat”!
Am şi eu cont pe Facebook, nu prea îmi pierd timpul pe acolo, nu număr like-urile primite şi nici nu cred că cele aproape 1500 de persoane de la rubrica „prieteni” chiar îmi sunt aşa! Nu subestimez însă puterea şi influenţa acestui uriaş site, cotat al doilea după Google, al cărui rost a depăşit cu mult semnificaţia simplă a cuvântului socializare, fiindcă „un like poate răsturna puterea”, nu-i aşa?
Pe Facebook poţi admira fotografii de la nuntă, cumetrii, petreceri, ultimele selfie-uri, poţi afla cine şi de dorul cui suferă etc., iar dacă totuşi îţi pasă, poţi da like. Toate astea sunt nimicuri faţă de ce poate fi, într-adevăr, influenţa Facebookului. El reprezintă clar un progres al vremurilor, la urma urmei. De pildă, cameramanii televiziunilor centrale s-au aflat în impas lunea trecută, fiindcă nu au avut voie să înregistreze şi să transmită video discuţiile din timpul dezbaterii organizate de Ministerul Justiţiei pe tema proiectelor graţierii. Cameramanii au plecat, dar redactorii au transmis live, pe Facebook, ce s-a întâmplat acolo; iar prima dintre aceste transmisii live a înregistrat peste 100.000 de vizualizări. Întâmplarea de faţă intră în categoria cuvintelor de bine care trebuie spuse despre Facebook. O reţea importantă de socializare, prin care lumea empatizează, se mobilizează în diverse scopuri, inclusiv politice, în ultima vreme, protestează cuviincios împotriva tăierilor de arbori şi altele. Ar fi prea frumos să închei în această notă mult prea optimistă, nu? Pentru că Facebookul poate fi confiscat uşor sub o falsă identitate şi folosit pentru a înjura, ameninţa sau a intimida. De aceea şi mulţi politicieni, în contextul actual discutabil, şi-au închis conturile pe Facebook, fiindcă ei sau copiii lor au fost ameninţaţi sau şi-au văzut fotografia mâzgălită cu un ştreang de gât, cu ochii scoşi… Aşadar, ce mai este Facebookul?
Comentarii