La 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei la Iaşi, iar puţin mai târziu, la 24 ianuarie acelaşi an, avea să fie ales, la Bucureşti, domn al Munteniei. Se înfăptuia astfel năzuinţa poporului de atâţia ani şi anume unirea Moldovei cu Ţara Românească. Mihail Kogălniceanu, în discursul său susţinut cu ocazia acestui eveniment, i-a adresat tânărului domnitor îndemnul: “fii bun mai ales cu aceia pentru care mai toţi domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi.”
Împlinirea actului Unirii este rezultatul numeroaselor demersuri făcute atât pe căi politice, diplomatice, dar şi pe căi culturale. Astfel, Vasile Alexandri a publicat poezia “Hora Unirei” în revista “Steaua Dunării”, patronată de Mihail Kogălniceanu, în anul 1856. Hora Unirii avea să devină un adevărat manifest muzical odată cu punerea versurilor pe muzică, partitura purtând semnătura compozitorului Alexandru Flechtenmacher, şef de orchestră la Teatrul Naţional al lui Millo din capitala Moldovei. Muzica Horei Unirii a fost compusă cu doi ani înainte de Mica Unire, patriotismul lui Alexandru Flechtenmacher manifestându-se şi prin faptul că el îi învăţa pe lăutari acest cântec şi-i îndemna să-l ducă mai departe. Iată ce înseamnă curaj şi bărbăţie.
Dragostea de neam şi ţară i-a fost insuflată compozitorului de însuşi tatăl său, Christian Flechtenmacher, de origine sas din Transilvania, erudit al Dreptului, ce fusese adus în anul 1813 de la Viena. Acest om cunoscător de lege a pus în concordanţă obiceiul pământului cu legile Apusului, fiind un om cu influenţă, fapt dovedit şi de aceea că făcea “istorisească lămurire a protasului”. Luptă pe cale culturală pentru unirea Principatelor Române şi despre el se spune că-i erau recunoscute meritele: la întocmirea Condicei lui Caragea din Muntenia s-a ţinut cont de “metodul lui Flechtenmacher din Moldova.”
“Hora Unirii” a devenit imnul Micii Uniri, astăzi fiind un simbol al zilei de 24 ianuarie. Să nu uităm că pe actul naşterii sale stau scrise numele celor care i-au dat viaţă: Vasile Alecsandri (versuri) şi Alexandru Flechtenmacher (muzica). Încercaţi să vă imaginaţi acele zile când fraţii români, în frumoase costume populare, indiferent de nume şi avere, s-au prins în hora bucuriei şi a speranţei! “ Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română,/ Să-nvârtim hora frăţiei/ Pe pământul României!” (LENUŢA RUSU, Fălticeni)
Comentarii