În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuieşte pe Cuvioasa Maică Parascheva. Ea este cea mai populară dintre sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul ţării noastre, iar creştinii au mare evlavie faţă de ea, deoarece este tuturor mult folositoare şi ajutătoare. La această sărbătoare şi Biserica mare din Pătrăuţi îmbracă haine de sărbătoare, serbându-şi hramul şi ocrotitoarea. De aceea în cele ce urmează vom prezenta o scurtă monografie a Bisericii Sf. Cuvioasă Parascheva din Pătrăuţi.
Istoricul comunităţii parohiale
Parohia „Sf. Cuvioasă Parascheva” din comuna Pătrăuţi, judeţul Suceava, cunoscută şi sub numele de Parohia Pătrăuţi I, face parte din Protopopiatul Suceava I. Potrivit datelor din Arhiva Protopopiatului Suceava I – Dosar 474 anii 1961-1963, parohia ortodoxă din Pătrăuţi a fost înfiinţată în anul 1776, având ca locaş de închinare, desigur, ctitoria Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Numele localităţii (toponimie). Bătrânii spun că numele satului se trage de la un oarecare om venit de peste munţi, din Transilvania, numit Petru al Uţii, „prim descălecător pe aceste meleaguri”. Poate fi vorba însă de un diminutiv al lui Petru, Pătruţ, care s-a completat de-a lungul anilor cu o literă şi a devenit Pătrăuţ, iar de aici „Pătrăuţi”.
Prezentare generală a localităţii (geografic, istorico-demografic, arheologic, cultural, economic). Comuna Pătrăuţi se află la o distanţă de 4 km de Iţcani, un cartier mărginaş al Sucevei, pe drumul naţional E 85, drum care leagă Suceava de Rădăuţi sau Siret. Se învecinează cu municipiul Suceava şi comuna Mitocu Dragomirnei la est, comuna Calafindeşti la nord, comuna Şerbăuţi şi Dărmăneşti la vest, iar la sud cu râul Suceava şi comuna Şcheia. Este atestată documentar încă din timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) care încredinţează satul boierului Vlad Adis. Satul este cunoscut mai ales pentru biserica monument ctitorită de Sf. Voievod Ştefan cel Mare la 1487, declarată monument UNESCO. Din punct de vedere demografic, potrivit recensământului din 2011, comuna are o populaţie de aproximativ 5000 de suflete, din care mai bine de jumătate sunt neoprotestanţi. Aproximativ 2000 de persoane sunt de etnie romă.
Istoricul bisericii parohiale
Istoria zidirii ei. Piatra de temelie a fost pusă în 1936 cu binecuvântarea Mitropolitului Visarion Puiu şi prin iniţiativa Pr. Ioan Macovei. S-a lucrat până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial (1939), iar din 1942 lucrările au fost continuate prin grija Pr. Mihai Senceanu, din 1943 ajutat şi de Pr. Constantin Cornea. Lucrările s-au terminat în anul 1946, biserica fiind sfinţită în ziua de 14 octombrie, chiar de ziua hramului Sf. Cuvioase Parascheva, de Episcopul Emilian Antal, locţiitor al Mitropolitului Bucovinei.
Arhitectura şi pictura. Construcţia bisericii este impunătoare, de mari dimensiuni. Planul de construcţie este trilobat respectând stilul moldovenesc. Construită din cărămidă pe temelie de piatră şi beton şi acoperită cu tablă zincată, ea are o lungime de 32 m, o lăţime de 13 m (17 m la abside), o înălţime de 16 m la cornişa turnului şi 26 m la baza crucii. Biserica are trei turnuri înalte: o turlă mare deasupra naosului şi două turnuri mai mici situate în partea de vest, unul dintre ele servind drept clopotniţă. În interior are patru încăperi: pridvor, pronaos, naos, altar şi un cafas pentru cor, sprijinit pe două coloane. În ultimii ani a fost adăugat la intrare şi un pridvor deschis sprijinit pe 6 coloane. Biserica nu a fost niciodată pictată, ci doar zugrăvită. Catapeteasma este executată din lemn de brad, iar icoanele pictate în ulei pe lemn de tei de pictorul Gheorghe Buburuzan din Gura Humorului.
Mitropolia Bucovinei, prin bunăvoinţa Mitropolitului Visarion Puiu, a susţinut jumătate din cheltuieli, iar cealaltă jumătate a reprezentat contribuţia credincioşilor. De aceea, Mitropolitul Visarion este pomenit ca unul din ctitorii de seamă ai acestei Biserici.
Obiecte vechi de cult. În afară de catapeteasmă se mai păstrează icoane vechi praznicale care datează din 1925, pictate de pictori necunoscuţi, şi din 1946, pictate de pictorul Gheorghe Buburuzan şi alţi pictori necunoscuţi, un potir, un disc şi o copie din metal comun din 1902, steluţă şi sfeşnice din metal comun din 1946. De asemenea, două policandre cu 12 lumini din metal comun galben din 1946, o cruce din acelaşi an şi un chivot din metal comun din 1960, cununii din 1938, epitaf de la 1910, o cruce de mână de la 1902 precum şi alte obiecte.
Manuscrise şi cărţi vechi. Între cărţile mai vechi care se păstrează în biblioteca bisericii noastre amintim: Omiletica de V. Mitrofanovici – 1875; Tâlcuirea cărţilor NT de V. Ianovici – 1859; Catehetica de I. Stefanelli – 1879; Ermeneutica biblică de V. Ianovici – 1867; Istoria vieţii lui Iisus Hristos de T. Blajevici – 1867; Istoria biblică a VT de I. Stefanelli – 1865; Învăţătura ort. a religiunii creştine de S. Andrievici – 1864 etc.
Şirul preoţilor parohi şi a celorlalţi preoţi slujitori. Din anul 1936, de când s-a pus piatra de temelie a Bisericii, au slujit următorii preoţi: Pr. Ioan Macovei (1936-1942); Pr. Eugen Mironovici (1937-1943); Pr. Mihai Senceanu (1942-1962); Pr. Constantin Cornea (1943-1973); Pr. Puiu Victor (1948-1986); Pr. Vasile Pahon (1973-1983); Pr. Ştefan Chişcari (1983-1991); Pr. Nicolae Fădur (1991-2001); Pr. Dumitru Apetrei (2001-2005); Pr. Nicolae Fădur (2005-2007) şi Pr. Dr. Constantin-Cristian Mihoc (din nov. 2007 până în prezent);
Profilul actual al parohiei
În prezent, parohia numără aproximativ 300 de familii ortodoxe, iar dintre credincioşii noştri mulţi sunt plecaţi în străinătate sau sunt văduvi. Numărul credincioşilor ortodocşi este în scădere, populaţia fiind îmbătrânită, numărul deceselor fiind mult mai mare decât al naşterilor. În ultimii 9 ani, prin implicarea şi grija preotului paroh, cu susţinerea autorităţilor locale şi prin bunăvoinţa credincioşilor, s-au desfăşurat mai multe lucrări la parohia noastră: Biserica a fost împodobită cu multe obiecte şi veşminte liturgice, iar la intrare s-a zidit un pridvor deschis; în curtea Bisericii s-a ridicat o frumoasă casă de prăznuire, iar la şoseaua principală un gard nou de peste 70 m din fier forjat. În prezent desfăşurăm lucrări ample de reparaţii, de renovare a acoperişului, înlocuire a învelitorii, precum şi de restaurare şi zugrăvire a pereţilor exteriori ai bisericii, lucrări care necesită sume importante de bani, fapt pentru care şi facem apel către toţi cei care ar putea să ne sprijine financiar în activităţile noastre.
Activitatea pastoral-misionară constă în oficierea vecerniei şi a Sfintei Liturghii în duminici şi sărbători, precum şi a altor slujbe şi servicii religioase, vizite pastorale cu ocazia sărbătorilor şi nu numai etc. Credincioşii sunt învăţaţi fie prin predicile şi catehezele din duminici şi sărbători, fie prin broşuri sau pliante, fie individual, în Taina spovedaniei. De asemenea, când avem posibilitatea, ne implicăm şi pe plan social-filantropic, prin organizarea de colecte în bani, alimente şi alte ajutoare pentru bătrânii din azile sau copiii orfani; de asemenea, sunt ajutate familiile sărace din parohie.
Sfânta Cuvioasă Parascheva ocrotitoarea parohiei noastre şi a toată Moldova
Vrednicul de pomenire Mitropolitul Visarion Puiu, ctitorul principal al bisericii noastre, este cel care a pus acest sfânt şi frumos locaş sub ocrotirea Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva, cea care este cunoscută sub numele de ocrotitoarea Moldovei şi a Bucovinei, fiind supranumită în Acatistul ei mult folositoare. Marea evlavie a poporului dreptcredincios faţă de Sfânta Cuvioasă Parascheva se explică tocmai prin convingerea şi constatarea că ea este mult folositoare, dăruind ajutor, prin rugăciunile ei, tinerilor şi bătrânilor, fecioarelor şi mamelor, mănăstirilor şi familiilor, bolnavilor şi săracilor şi tuturor creştinilor care cer în rugăciunile lor mijlocirea ei. Sfânta Cuvioasă Parascheva este mult folositoare pentru că ea, prin nevinovăţia, sfinţenia şi puritatea ei, izbăveşte de patimi pe cei stăpâniţi de ele şi dăruieşte oamenilor bucuria de a trăi în curăţenie, evlavie şi dragoste. Ea este mult folositoare şi pentru faptul că ajută la vindecări, Acatistul numindu-o: leacul durerii, mâna vindecării, casa ocrotirii, mântuirea de boli. Sfânta Parascheva este folositoare şi pentru viaţa de toate zilele, ajutându-i pe cei credincioşi să-şi ducă traiul pe acest pământ. Acatistul o numeşte: aducătoare de ploi mănoase, stârpitoare a insectelor dăunătoare, îmbelşugarea de roade bune şi veselitoarea plugarilor. Sfânta Parascheva este mult folositoare şi pentru că este cunoscută ca una care mângâie pe cei necăjiţi şi întristaţi, fiind numită: mângâierea celor nenorociţi, povăţuirea celor rătăciţi şi împreună lucrătoare cu cei ce hrănesc pe cei săraci. Ea este în acelaşi timp şi ajutătoarea tinerilor. Niciunul dintre sfinţii din ţara noastră nu este mai popular ca Sfânta Parascheva în rândurile tineretului. Mulţi tineri vin zilnic, se închină şi se roagă înaintea sfintelor sale moaşte, ca la una care a fost tânără când a trecut la viaţa cea veşnică.
Viaţa fără de prihană a Preacuvioasei Parascheva este o carte de învăţătură, de îndrumare şi zidire duhovnicească, un îndemn la lepădarea de sine, la evlavie şi sfinţenie. Darurile cu care a binecuvântat-o Dumnezeu şi vredniciile care i-au încununat viaţa au întărit credinţa, nădejdea şi dragostea celor care au alergat la ea. Toţi cei care îngenunchează în faţa raclei cu cinstitele ei moaşte văd şi mărturisesc că această fecioară înţeleaptă este un mărgăritar nepreţuit al vistieriei noastre o temelie neclintită a creştinătăţii pentru toţi cei împresuraţi şi copleşiţi de necazuri şi întristări hrană duhovnicească, alinare a relelor cugetări, risipitoare de multe furtuni, uşa mântuirii, locaşul statorniciei, leacul durerii, stea luminătoare, toiagul biruinţei, mireasă duhovnicească, ocrotitoare neobosită, smerenie înaltă.
Nespusă este, aşadar, şi bucuria noastră, a credincioşilor ortodocşi din Pătrăuţi, fiindcă o avem pe Sfânta Cuvioasă Parascheva ocrotitoare a Bisericii şi a comunităţii noastre de mai bine de şapte decenii. Ea este sprijinitoarea, mângâierea, ajutătoarea şi mijlocitoarea noastră înaintea tronului Părintelui Celui ceresc. De aceea dăm slavă şi mulţumire lui Dumnezeu pentru că ne-a pus sub ocrotirea ei şi cerem mila şi îndurarea lui Dumnezeu pentru rugăciunile Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva.
Pr. Paroh Dr. CONSTANTIN-CRISTIAN MIHOC
Comentarii