> Cursuri opţionale de istoria evreilor şi Holocaust ar putea fi organizate în această sinagogă
Sinagoga Gah din municipiul Suceava, recent reabilitată cu sprijinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi al Primăriei Suceava, va putea fi vizitată după data de 15 octombrie a.c., în clădire fiind organizată şi o expoziţie fotodocumentară ce ilustrează istoria evreilor din această zonă şi o expoziţie de comemorare a Holocaustului.
Preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava, prof. Sorin Golda, a declarat că lucrările de reabilitare a interiorului Sinagogii Gah s-au realizat cu sprijinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România prin Fundaţia Caritatea, iar lucrările la faţada clădirii şi anexe s-au efectuat cu sprijinul Primăriei Suceava, care a alocat fonduri de aproximativ 20 000 de euro.
Golda a spus că în cadrul lucrărilor de reabilitare a fost consolidată fundaţia clădirii, a fost schimbată podeaua, s-a montat o instalaţie termică nouă, a fost schimbată tâmplăria şi a fost reabilitată faţada sinagogii. El a subliniat că ultima reabilitare a clădirii Sinagogii Gah din Suceava s-a realizat în anul 1980.
Preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava a precizat că în clădirea Sinagogii Gah a fost amenajată o expoziţie fotodocumentară, ce ilustrează istoria evreilor în această regiune, dar şi o expoziţie de comemorare a Holocaustului.
Golda a spus că această comunitate va propune Consiliului Judeţean Suceava un proiect de parteneriat pentru organizarea unui minimuzeu la etajul Sinagogii, în care să fie expuse documente vechi, obiecte de cult evreieşti, cărţi şi calendare vechi, fotografii care ilustrează viaţa şi istoria evreilor pe aceste meleaguri.
El a precizat că montarea unei instalaţii termice în Sinagoga Gah va permite vizitarea acestui obiectiv istoric important al municipiului pe parcursul întregului an, clădirea urmând să fie deschisă pentru vizitare după data de 15 octombrie, conform unui program ce va fi stabilit în perioada următoare.
Totodată, preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava a subliniat că va propune ca o parte din orele disciplinei opţionale pentru elevii de liceu „Istoria evreilor. Holocaustul” să fie susţinute în Sinagoga din Suceava.
„În programa şcolii româneşti este prins ca disciplină opţională Holocaustul, predat de colegii profesori de istorie, şi, împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava şi cu şcolile, vom încerca să stabilim un program astfel încât o parte din orele atribuite acestei discipline să fie ţinute la sinagogă” a explicat prof. Sorin Golda. El a reamintit că în zilele de 6 şi 7 octombrie, în oraşele Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret şi Suceava, ca şi în Fundu Moldovei, sunt organizate mai multe manifestări de comemorare a 75 de ani de la începutul deportării evreilor bucovineni în Transnistria.
„De şapte ani, pe 9 octombrie, în fiecare an, Comunitatea Evreiască din Suceava, împreună cu Muzeul Bucovinei şi Biblioteca «I.G. Sbiera» din Suceava a organizat manifestări de comemorare a Holocaustului transnistrean. Anul acesta, amploarea manifestărilor este mai mare, întrucât se împlinesc 75 de ani de la deportarea evreilor din Bucovina” a precizat Golda.
Preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava a arătat că, potrivit documentelor, la data de 1 septembrie 1941, în Suceava trăiau 5074 de evrei, iar după deportare, în luna mai 1942, mai erau în Suceava doar 31 de evrei, în timp ce în septembrie 1941, în Rădăuţi trăiau 6494 de evrei, iar în luna mai 1942 mai trăiau în acest oraş doar 72 de evrei. El a precizat că în Câmpulung Moldovenesc erau 6572 de evrei în luna septembrie 1941, iar după deportare au mai rămas doar 76 de evrei.
El a spus că la aceste manifestări vor participa 49 de persoane din ţară, între care şi supravieţuitori ai Holocaustului, dar şi Rabinul-şef al României, Rafael Schaffer, preşedintele FCER, Aurel Vainer, şi vicepreşedintele FCER, Ovidiu Bănescu, preşedintele Comunităţii Evreieşti Iaşi, Abraham Ghiltman, directorul Departamentului Patrimoniu Imobil al FCER, Rudi Marcovici, un reprezentant al Ambasadei Israelului la Bucureşti, dar şi fostul ambasador al României în Israel, Mariana Stoica.
Conform programului manifestărilor de comemorare a 75 de ani de la începutul deportării evreilor bucovineni în Transnistria, pe 6 octombrie, în gările şi la sinagogile din Rădăuţi, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului şi Suceava vor fi dezvelite plăci comemorative şi vor avea loc ceremonii religioase mozaice, iar în data de 7 octombrie, la Muzeul Bucovinei din Suceava, va avea loc un simpozion, organizat de Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România, din cadrul FCER, în cadrul căruia vor avea loc comunicări istorice, va fi vizitată o expoziţie pe tema deportărilor în Transnistria, vor fi prezentate cărţile „Ultima ţigară a lui Fondane” şi „America de peste pogrom”, semnate de scriitorul ieşean Cătălin Mihuleac, şi va fi proiectat un film documentar.
Tot în cursul zilei de vineri este prevăzută vizitarea cimitirului şi sinagogii Siret, dar şi dezvelirea unor plăci comemorative la Gara Burdujeni din Suceava şi la Sinagoga Gah din Suceava, urmate de ceremonii religioase mozaice.
Manifestările de comemorare a 75 de ani de la deportarea evreilor bucovineni în Transnistria sunt organizate de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic, de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” şi de comunităţile evreilor din Suceava şi Rădăuţi.
Comentarii