Brexit şi salamul de soia

Niciodată nu e de-ajuns de bine.

Când în Epoca de Aur eram cel mai luminat popor lăsat pe acest Pământ, în ciuda tuturor duşmanilor neînduplecaţi, măsura noastră era că puteam alege între parizer, salam de vară şi salam de Sibiu, pentru cei mai potentaţi. Ne permiteam totul, dar nu se găsea nimic. Acum avem salam în zeci de feluri, inclusiv vegetarian, de post, cu colesterol scăzut, cu feng shui ridicat, la toate nivelurile de preţ posibile. Dar dacă îţi permiţi uşor 20 de salamuri din 30, normal că pleci supărat, înjurând capitalismul, pentru că ţi-ar fi făcut cu ochiul unul din cele zece mai pretenţioase. Şi bineînţeles că din alea zece numai vreo trei erau străine, că-şi fac de cap străinii ăştia şi vor să sugă cu etichete ochioase sângele şi banul nostru românesc, dar restul erau româneşti şi tu ai vrea să mănânci româneşte, sănătos şi tricolor. Şi nu înţelegi cum de salamul făcut la tine în oraş e mai scump decât cel venit din Germania. Probabil cel nemţesc e făcut din petrol, că tot a scăzut preţul la petrol, dar chiar şi aşa, prea se întrece cu preţul Gică de la brandul local de salam. El ce crede, că suntem milionari în dolari? Nu era mai bine pe vremea lui nea Nicu? Nu tu decizii, nu tu opţiuni, nu tu bătaie de cap. Şi nu puneau ce preţ vor ei, le spunea Statul cât costă salamul. Şi nici nu era aşa rău. Mai bine mâncai soia decât chimicale. Ei gata, de data asta o să iau ceva ieftin. Nu e românesc, dar lasă, că şi ai noştri vor să se îmbogăţească peste noapte pe spinarea noastră. Ha, ce amuzant, uite şi un salam de soia. Şi e mai scump decât astea de carne. Să mai spună cineva că nu era mai bine înainte…

În Războiul Rece totul era clar. Comunismul era duşmanul. Liberalismul se născuse în Marea Britanie, Capitalismul era calea prosperităţii şi Duşmanul, din motive destul de neclare, dorea să le distrugă. Noi eram noi şi ei erau ei. Cu acte în regulă şi accent adecvat. Noi eram britanici şi numai inculţii de americani îşi permiteau să umble cu nasul pe sus în prezenţa noastră. Acum doctorul e pakistanez, taximetristul indian, instalatorul est-european, că nici nu-i mai ştii care ce sunt. Dar se supără fantastic dacă îi încurci, că acolo toţi se bat cu toţi şi toţi se cred mai cu moţ decât ceilalţi. Şi avocata e iraniană, dacă poţi să înţelegi! Dacă tot am câştigat Războiul Rece de ce nu i-am invadat noi pe ei? Ne era mai bine înainte.

Shit, iar s-a defectat boilerul. Aisha, sună-l te rog pe Dragan să vină să se uite de ce nu merge boilerul. A, şi te rog să nu uiţi să mă suni să-mi aminteşti când are astăzi cel mic serbare. Te pup.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: